Deși nu există nici o garanție că Bruxelles-ul va returna întreaga sumă, Executivul a decis să aloce 1,42 miliarde de lei din venituri obţinute din privatizare, pentru rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor UE.
Cea mai mare sumă, respectiv 560 milioane de lei, va ajunge la cei care au implementat proiecte în cadrul Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice au fost repartizate 460 milioane de euro, iar pentru Programul Operațional Regional 400 milioane de euro. În actul normativ se prevede că aceste sume urmează să fie restituite Ministerului Finanțelor din banii pe care Comisia Europeană (CE) îi va rambursa României până la 30 mai 2015. Există vreo asigurare că acești bani vor veni de la Bruxelles până pe 30 mai? “Nu există nici o garanție că România va primi acești bani de la CE. Există un risc ca Bruxelles-ul să nu autorizeze la plată toate cererile trimise de la București. În acest moment nu poate da nimeni o asemenea garanție. Și, chiar dacă toate cererile ar fi autorizate, există riscul ca în martie-aprilie, când vine auditul de la Bruxelles, să descopere anumite nereguli și să ne ceară înapoi din bani”, spune Laurențiu Dinu, partener EU Advisors.
Radu Crăciun, economistul-șef al BCR, explica, pentru „România liberă“, că banii care provin din privatizare, cei din dividendele de la firmele de stat, cei din licențe de exploatare și redevențe, trebuie să se strângă într-o pușculiță care să poarte o etichetă – bani pentru dezvoltare. Cu alte cuvinte, aceste fonduri trebuie utilizate pentru proiecte importante care susțin dezvoltarea economiei. “Cu banii din privatizări s-au acordat despăgubiri pentru foștii proprietari, despre mulți neștiindu-se cum au ajuns să fie împroprietăriți, sau au fost despăgubite victimele FNI. Faptul că s-a apelat la acești bani, care constituie un fond de rezervă, este un indiciu că prea multe fonduri nu sunt disponibile”, este de părere Dinu. În schimb, Elena Tudose, director de programe la Institutul de Politici Publice (IPP), declară: “Mi se pare un semn de normalitate. Banii ajungeau cu întârziere la beneficiari din cauza birocrației. Probabil că au luat această decizie fiindcă în 2015 se trage linie și ce nu am cheltuit se pierde. Altfel, banii din privatizare ajungeau în găleata Ministerului Finanțelor și cine știe ce făceau cu ei. E nevoie însă de creșterea eficienței activității de control ca să nu ne trezim că trimitem facturi și CE nu rambursează banii”.
De ce POSDRU?
Beneficiarilor proiectelor pentru resursele umane li se va rambursa cea mai mare sumă. Cum explică analiștii acest lucru? “Beneficiarii POSDRU, din cauza resurselor limitate, suportă cel mai greu întârzierile la decontare. Ar putea fi o explicație – le plătești lor cu prioritate și ai pace socială. Pe de altă parte, din alocări se poate trage concluzia că au fost rezolvate toate problemele de management și control pentru POSDRU și Bruxelles-ul va deconta toate facturile”, susține Laurențiu Dinu.
Reamintim faptul că nereguli grave în atribuirea și derularea unor proiecte au determinat CE să suspende plățile aferente POSDRU în vara lui 2012. Iar exemplele sunt nenumărate – de la mașini de lux cumpărate cu bani europeni, până la proiecte finanțate cu 1 milion de euro ca să fie “școlarizați” 20 de șomeri din care nici unul nu și-a găsit de lucru. “Sunt probleme foarte grave. În primul rând, nu s-a respectat Legea achizițiilor publice. S-au încheiat contracte care nu vor fi recunoscute de UE, iar dacă rămân în acest stadiu, banii vor fi suportați de la bugetul de stat. În al doilea rând, există probleme la plățile care au început să se facă; unele plăți s-au făcut înainte de termen, unele au fost făcute defectuos, altele au fost demarate în mod preferențial”, declara, la acea vreme, Mariana Câmpeanu, fostul ministru al Muncii.
