România a cheltuit până în prezent doar o treime din fondurile alocate de UE pentru drumuri căi ferate, reţele de apă şi reţele de canalizare.
România a fost nedreptăţită la împărţirea fondurilor UE între ţările din regiune şi a fost obligată să aloce pentru proiecte sociale sume prea mari în comparaţie cu cele care vor merge pentru infrastructura de transport şi locuire, lasă să se înţeleagă Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene într-un interviu acordat Agerpres.
“Din păcate, țări mult mai mici ca noi ca suprafață, număr de locuitori au primit o sumă dublă pe cap de locuitor ceea ce face ca România să fie unică în întregul proces de discuție și negociere cu partea comunitară în alocarea financiară (…) Mai este o nemulțumire, dar asta ține de regulamentele europene care ne impun și nouă, la fel ca celorlalte state membre, investiții semnificative în zona de social. Am fi avut nevoie de mai mulți bani în zona de infrastructură, respectiv transporturi, apă, canal, deșeuri”, spune ministrul.
Faptul că România va primi în perioada 2014-2020 cei mai puţini bani raportat la numărul de locuitori comparativ cu celelalte ţări din zonă este confirmat de o analiză prezentată în primăvara acestui an de către Erste Austria. Socotit pe locuitor şi an, românii primesc mai puţin de jumătate decât slovacii (vezi tabel), însă şi rata de absorbţie a României este mult mai mică decât cea a Slovaciei (aproape la jumătate). Acesta pare a fi motivul pentru care Comisia Europeană ne-a amputat finanţarea alocată pentru perioada 2014-2020.
„Pentru 2014, ţinta de absorbţie este de 1,1-1,2 miliarde de euro. Situaţia absorbţiei în semestrul unu nu este însă îmbucurătoare. Doar 30% din ţinta propusă a fost realizată. Cauza este performanţa foarte slabă a circuitului lucrărilor, avizărilor, plăţilor şi rambursărilor. Beneficiarii programului nu au depus cereri de rambursare consistente“, declara recent Cătălin Costache, director al direcţiei programare al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport (AMPOST). Compania de Drumuri care şi-a propus anul acesta să absoarbă aproape 500 milioane euro a reuşit să transmită către Bruxelles cereri de rambursare de doar 23 milioane euro, potrivit calculelor ZF.
Nici o cerere
O situaţie critică o au programele Competitivitate Economică şi Resurse Umane în cazul cărora în acest an nu s-a trimis la Bruxelles nici o cerere de rambursare. Cauza ar fi verificările ce trebuie făcute privind corectitudinea plăţilor, spune ministrul Teodorovici. “Noi n-am trimis, până în prezent, nici o cerere de rambursare pe două dintre programele operaționale importante, cel de resurse umane și cel de competitivitate, unde sunt plăți destul de ridicate făcute deja de statul român. Nu am trimis Comisiei Europene pentru că aceasta a fost înțelegerea, că vom trimite atunci când vom reverifica niște date istorice”, spune el. Cererile vor fi trimise în a doua parte a anului, când “creșterea va fi semnificativă”.
Deocamdată rezultatele pe cele două programe sunt slabe ca şi în cazul celui de Transporturi. Din alocări totalizând 6 miliarde de euro, România a trimis CE declaraţii de cheltuieli cifrate la 1,92 miliarde euro şi a primit aceeaşi sumă de la Comisie.
Primele proiecte trimise în toamnă?
Pe partea Programului Operaţional Transporturi, în actualul exerciţiu financiar, respectiv 2007-2013, România a întârziat mult demararea acestuia ca urmare a faptului că procedurile de certificare a Autorităţii de Management (Ministerul Transporturilor) au întârziat ani de zile. Banii CE au început să fie cheltuiţi de abia prin 2009-2010. Acum, există riscurile similare căci lipseşte un Acord de Parteneriat semnat cu CE, fără de care nu se poate semna nici un program operaţional. Există 10 ţări care au un astfel de acord semnat, însă România nu este printre acestea. Comisia a respins în câteva rânduri proiectul Acordului trimis de către Guvern afirmând că aceasta înregistrează numeroase deficienţe, precum lipsa de viziune, necorelarea obiectivelor etc. Eugen Teodorovici este însă mulţumit.
“Având o experiență destul de mare în ce înseamnă dialogul cu partea comunitară, știind cum au fost discuțiile pentru actualul cadru financiar cu cei de la Comisie, știind foarte clar cum a fost negociat acest cadru financiar pot să spun că sunt mulțumit de modul în care astăzi România a negociat acest document pentru următorii ani”. El vrea ca în octombrie să trimitem CE primele proiecte pentru perioada 2014-2020. “Ne-am propus ca în luna octombrie, cel târziu, să lansăm primele cereri de proiecte pe următorul cadru financiar (…) Până în decembrie 2015 vrem să avem lansat tot ce înseamnă cereri de proiecte pe următorul cadru financiar, astfel încât încă trei ani să folosim o mare parte din această sumă pentru 2014-2020”, spune Teodorovici.
