Deşi nu au posibilitatea de a pune deoparte decât 40 euro lunar, mult mai puţin decât alţi europeni, românii acordă o importanţă mai mare economisirii decât restul populaţiei din Europa Centrală şi de Est (ECE). Aproape două treimi dintre românii care economisesc vor să pună deoparte cel puţin la fel de mult în viitor şi tot mai mulţi vor să-şi majoreze economiile. Austriecii şi slovacii sunt campionii economisirii în ECE atât în privinţa sumei medii pe care o pun deoparte, cât şi a creşterii economiilor lunare. Austriecii economisesc în medie 181 de euro lunar, cu 11 euro mai mult decât anul trecut, în timp ce slovacii pun deoparte 90 euro în fiecare lună, cu 2 euro peste nivelul din 2012, arată o analiză a revistei Capital. Astfel, aproape jumătate dintre austriecii care economisesc se declară satisfăcuţi cu privire la suma pe care o pun deoparte, cel mai mare grad de satisfacţie înregistrat în ECE. Totodată, în Slovacia, ponderea populaţiei care se consideră mulţumită de economiile realizate a înregistrat cea mai mare creştere faţă de 2012, de 7 puncte procentuale. “Austriecii economisesc de două ori mai mult decât slovacii. Cu toate acestea, având în vedere că venitul anual mediu al austriecilor este de peste patru ori mai mare decât al slovacilor, rezultatul este surprinzător“, a declarat Peter Bosek, preşedinte Retail Board Erste Group Bank.
Cei mai slabi
Economisirea este mai importantă pentru români decât pentru restul populaţiei din ECE, iar aşteptările privind perspectiva economisirii s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimul an. România se situează pe primul loc în Europa Centrală şi de Est (ECE) în ceea ce priveşte importanța acordată de populaţie economisirii. Ponderea românilor care consideră că economisirea este importantă se situează la 84%, comparativ cu media ECE de 77%. La polul opus, economisirea este importantă pentru 65% din cehi, 71% din slovaci şi 72% din austrieci. Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, doar Austria, Slovacia şi România au înregistrat o majorare a sumei economisite lunar de populaţie. Persoanele care economisesc în România au pus deoparte 40 de euro lunar în ultimul an. Cu toate acestea, doar 19% din românii care economisesc sunt satisfăcuţi de suma acumulată lunar, dar aşteptările românilor privind perspectiva economisirii în următorii cinci ani s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimul an. Aproape două treimi din românii care economisesc vor să pună deoparte cel puţin la fel de mulţi bani în următorii cinci ani. În plus, ponderea românilor care economisesc şi vor să majoreze sumele puse deoparte în următorii cinci ani a crescut puternic în ultimul an, cu 10 puncte procentuale, la 32%.
Ultimii in regiune
În România şi Serbia, gradul de penetrare a produselor de economisire este încă redus; doi din cinci români preferă să economisească fără a utiliza produsele din sectorul financiar. Doar unu din cinci români şi mai puţin de unu din zece sârbi care economisesc folosesc în acest sens o asigurare de viaţă, spre deosebire de unu din doi cehi şi slovaci. “Situaţia ne arată că există încă potenţial pentru produse bancare în ECE, în special în Europa de Sud-Est“, consideră Peter Bosek.
Austriecii continuă să economisească preponderent prin utilizarea carnetelor de economii (81%) şi produselor de economisire-creditare pentru locuinţe (66%). În Balcani se observă o diferenţă regională privind preferinţele de economisire: aproape unu din doi sârbi şi doi din cinci români care economisesc pun bani deoparte în numerar, acasă sau într-un seif, în timp ce 80% din croaţii care economisesc aleg un produs financiar.
În toate ţările analizate în cadrul Barometrului Erste Group privind economisirea, persoanele care economisesc pun bani deoparte în principal pentru a avea o rezervă financiară sau pentru situaţii neprevăzute, acordând prioritate şi economiilor pentru pensie sau pentru achiziţii mai mici şi mai mari.
Tehnologia
Aproape unu din doi clienţi cehi ai unei bănci utilizează online bankingul cel puţin o dată pe săptămână (44%), urmând slovacii şi austriecii (32%). Cehii sunt lideri în ECE în privinţa utilizării serviciilor de online banking pentru a-şi administra finanţele (44%), fiind urmaţi de slovaci şi austrieci (32%). La polul opus, 86% din sârbi nu fac tranzacţii online şi precizează că principalul motiv este lipsa accesului la internet (34%), în timp ce doar 10% sunt îngrijoraţi de securitate. Modelul de servicii bancare se află într-o continuă transformare. Numărul persoanelor care folosesc smartphone-uri este în creştere, la fel şi numărul utilizatorilor de online banking prin smartphone-uri şi tablete. Slovacii (13%), austriecii (11%) şi cehii (10%) sunt pe primul loc în ceea ce priveşte utilizarea smart-phone-urilor, tabletelor şi aplicaţiilor mobile pentru gestio-narea operaţiunilor bancare.
„Chiar dacă procentul de persoane active în ceea ce priveşte online bankingul este încă relativ redus, am observat că ritmul de creştere înregistrat în prezent este foarte rapid“, adaugă Bosek. Europa Centrală şi de Est se situează cu mult înaintea celorlalte ţări din lume în privinţa penetrării telefoanelor mobile pe piaţă: 100 de persoane din ECE deţin aproximativ 132 de contracte de telefonie mobilă, comparativ cu 128 de contracte de telefonie mobilă în Europa Occidentală. Se anticipează că media globală de transfer de date pe mobil în ECE va creşte de peste patru ori, de la 450 megabyte/lună în 2012 la 2 gigabyte/lună în 2018.
Cum se descurcă vecinii maghiari
În Ungaria, economisirea în scopuri diverse, de exemplu pentru a avea rezerve financiare, a fost considerată dintotdeauna foarte importantă – aproape şase din zece unguri cred acest lucru. Ungurii sunt cel mai bine informaţi (74%) cu privire la ratele dobânzii la carnetele sau conturile de economii şi îşi compară ratele cel puţin o dată pe an. Pe de altă parte, aproximativ o treime dintre austrieci nu au nici o idee despre valoarea dobânzii pe care o primesc pe carnetele de economii. “Chiar şi în perioadele în care rata dobânzii este scăzută, oamenii preferă să pună bani deoparte pe carnete de economii. Prin urmare, se pare că oamenii continuă să aprecieze mai degrabă siguranţa şi accesul uşor la economii decât o rată mai mare a dobânzii la un produs cu risc mai ridicat“, explică Bosek.
Cum să economisești cu cap
Unu din cinci români activi are deschis cel puţin un depozit bancar. Potrivit unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, suma medie economisită este de 100 de euro pe lună sau aproximativ 20% din salariul mediu pe economie. Peste 80% dintre români economisesc în lei şi doar puţin peste 2% aleg să constituie depozite în mai multe monede pentru a se proteja de inflaţie sau de fluctuaţiile cursu-lui valutar. Dar care este cea mai eficientă formă de economisire? Să ţinem banii doar în euro în perioadele în care inflaţia este mare? Să economisim doar în lei pentru că dobânzile la depozitele în euro au ajuns la niveluri extrem de mici? Să constitui un depozit pe termen lung pentru a profita de o dobândă avantajoasă sau unul pe termen scurt pentru că te aştepţi ca randamentele să mai crească? Toate variantele pot fi valabile, însă întotdeauna trebuie luat în calcul un factor fundamental: destinaţia finală a fondurilor economisite. Nu este totuna să strângi bani albi pentru zile negre cu a economisi pentru a cumpăra o maşină. Protecţia absolută împotriva inflaţiei nu este neapărat un argument covârşitor în favoarea depozitelor în euro sau dolari, la fel cum dobânzile mari la lei nu oferă neapărat satisfacţii pe măsură. Dacă economisim pentru a achita datoriile, de exemplu, ideal este ca moneda depozitului să urmeze structura datoriei. Dacă economisim pentru locuinţă, trebuie luat în seamă că preţurile pe piaţa imobiliară sunt calculate în euro, nu în lei. Majoritatea celor care au un depozit bancar (peste 69% potrivit Fondului de Garantare) pun bani deoparte pentru că se aşteaptă să vină vremuri mai grele. Cu alte cuvinte, ei strâng bani pentru eventualitatea în care le scad veniturile sau, mai grav, rămân fără un loc de muncă. Destinaţia banilor economisiţi o reprezintă cheltuielile curente. Pentru produsele alimentare, în ciuda inflaţiei, mai avantajoasă este economisirea în lei pentru că oferă dobânzi duble faţă de euro. Oricum, în cazul în care alegeţi să economisiţi în euro, inflaţia se va vedea în cursul de schimb, în condiţiile în care preţul alimentelor, de exemplu, este în lei. Pe de altă parte, în cazul cheltuielilor cu chiria sau cu telefonul mobil este avantajoasă economisirea în euro pentru că preţurile la aceste servicii depind şi ele direct de euro.
Depozitul cu dobândă fixă
Aurul a fost dintotdeauna, mai ales pe timp de criză, o soluţie de luat de seamă. De la începutul acestui an, preţul unui gram de aur a crescut cu aproape 15%, la peste 170 de lei pe gram, potrivit datelor BNR. Faţă de august 2010, creşterea a fost de peste 28%. Cu alte cuvinte, cine a cumpărat aur la începutul acestui an a obţinut un randament de peste trei ori mai mare decât cel la un depozit în lei.
Riscul este însă cu mult mai mare din moment ce dobânda la depozit rămâne fixă, iar preţul aurului poate scădea oricând, mai ales că în acest moment se află la niveluri fără precedent. O altă soluţie o reprezintă titlurile de stat, mai sigure decât depozitele bancare, cu randamente asemănătoare, însă foarte greu de achiziţionat din România. Băncile oferă această facilitate doar clienţilor consideraţi de lux. O a treia variantă ar fi achiziţionarea de acţiuni. Câştigurile pot fi substanţiale, însă riscurile sunt pe măsură. În plus, tranzacţiile cu acţiuni presupun o educaţie financiară cel puţin de nivel mediu, dar şi alocarea unei părţi importante din timpul pe care îl aveţi la dispoziţie. Astfel că depozitul bancar rămâne soluţia optimă pentru românul mediu, singura formă de economisire la îndemână care presupune riscuri mici şi randamente decente. 20% din populaţia activă a României are cel puţin un depozit bancar, majoritatea în lei. Fiecare român pune deoparte, în medie, 100 de euro pe lună.
