Veniturile românilor se duc în cea mai mare parte pe alimente, taxe și impozite și plata serviciilor, conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS). Adică circa 88% din banii câștigați într-o lună.
În primul trimestru al acestui an, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.577 lei pe gospodărie şi 967 lei pe persoană. În medie, cheltuielile totale ale populaţiei, s-au ridicat la 2.263 lei lunar pe gospodărie (850 lei pe persoană) şi au reprezentat 87,8% din nivelul veniturilor totale.
Conform INS, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Și tot datele de la Statistică arată că românilor le mai rămân doar 0,3% din venituri pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc.
Unde se câștigă mai bine
Salariul mediu a fost în luna mai de 1.806 lei net, în scădere cu 51 lei (2,7%) faţă de luna precedentă, când au fost acordate primele de Paşte. Cele mai mari valori au fost înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (6.523 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1,018 lei). „În luna mai 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna aprilie de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).
De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice“, arată INS, într-un comunicat.
Cele mai semnificative scăderi au fost raportate în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) – 15,7% şi în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea altor produse din minerale nemetalice – între 10,5% şi 13%.
Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2015 au fost determinate de acordarea de prime ocazionale şi a sumelor din profitul net, de realizările de producţie ori încasările mai mari (funcţie de contracte). Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale – 29,7% şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi de servicii anexe extracţiei, transporturi aeriene – între 4,5% şi 8%.
În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (0,4%). Uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în administraţia publică, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (0,6%).