Chiar dacă exporturile au înregistrat un avans față de anul trecut, România continuă să rămână dependentă de alimentele aduse din afară. Deficitul comerțului cu produse alimentare este de 9,3%.
În primele nouă luni din acest an, România s-a menținut pe deficit în comerțul cu produse agroalimentar. Exporturile au avansat cu doar 2,7% față de perioada corespunzătoare din 2015, până la 4,322 miliarde de euro, în timp ce importurile au însumat 4,57 miliarde de euro, cu 9,3% mai mult, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), furnizate la solicitarea Agerpres.
Astfel, în perioada mențio-nată, deficitul comercial cu produse agricole se situa la 254 milioane de euro, în timp ce în perioada similară a anului trecut România înregistra un ușor excedent, de 22,83 de milioane de euro. Potrivit datelor MADR, în primele nouă luni din 2016 au fost importate peste 5,9 milioane de tone de produse agroalimentare, cantitățile exportate fiind de două ori mai mari, respectiv de peste 12 milioane de tone. Cu alte cuvinte, exportăm produse care trag greu la cântar, dar a căror valoare este mult mai mică decât a celor cumpărate din import.
Nici nu este de mirare, din moment ce statistica Ministerului Agriculturii arată că în topul importurilor făcute de România domină carnea de porc proaspătă și refrigerată, cu 241 milioane de euro (141.640 de tone), produsele de patiserie, brutărie și biscuiți – 177 milioane de euro (89.209 tone), grâu și meslin – 171 milioane de euro (1,15 milioane de tone), preparate alimentare – 160 de milioane de euro (42.980 tone), zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză chimic pură – 145,2 milioane euro (376.528 tone) și cafea – 140,3 milioane de euro – (37.149 tone).
Rămânem „grânarul Europei“, dar fără folos
De cealaltă parte, România continuă timid să se apropie de titulatura pe care a deținut-o cândva de „grânarul Europei“. În ceea ce privește exporturile, țara noastră continuă să obțină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spațiul intra și extra comunitar, pe primul loc situându-se grâul și meslinul, cu o valoare de de 862,86 milioane de euro și o cantitate de 5,2 milioane de tone. Surprinzător, țigările de foi și trabucurile ocupă locul al doilea, cu 577,46 milioane de euro (38.388 tone), fiind urmate de semințele de rapiță – 482,88 milioane de euro (1,29 milioane tone ), porumb, cu 400,11 milioane de euro (1,81 milioane de tone), semințe de floarea-soarelui – 256,46 milioane de euro (574.586 tone) și orz – 178,18 milioane de euro (1,21 milioane de tone).
Uniunea Europeană ră-mâne principalul partener în comerțul agroalimentar al României, în condițiile în care în primele nouă luni din anul 2016 au fost livrate produse agroalimentare către spațiul comunitar în valoare de 2,564 miliarde de euro și o cantitate de 4,5 milioane de tone. De cealaltă parte, în România au ajuns de pe piața comunitară 4,69 milioane de tone de produse agroalimentare, valorând 3,76 miliarde de euro.
În țările non-UE au fost exportate, în aceeași perioadă 7,53 milioane de tone de produse, în valoare de 1,758 miliarde de euro, și au fost importate 1,237 milioane de tone de produse agroalimentare, însumând 814,1 milioane de euro.
Legea 51% nu și-a făcut simțite efectele
În încercarea de a diminua ponderea importurilor de produse agroalimentare, autoritățile de la București au încercat să dea o lege care să-i oblige pe comercianți să vândă 51% produse românești.
Numai că legea promovată în vară de președintele Klaus Iohannis nu prea și-a arătat efectele. În schimb, după cum a avertizat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea din Legea privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporţie de 51%, produse provenite de pe lanţul scurt.
„Recent a venit de la Comisia Europeană o atenţionare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, inclusă în Legea 150/2016 ce modifică şi completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În mod normal, există două soluţii: să renunţăm la acest procent de 51% sau să mai tergiversăm o perioadă“, spunea Irimescu luna trecută.
Potrivit articolului din Legea 150/2016, „comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare“.
Dincolo de posibila urecheală de la Bruxelles, actul normativ mai are o hibă: supermarketurile din sudul țării se pot aproviziona bine-mersi din Bulgaria, pentru că legea nu spune „produse românești“, ci „de pe lanțul scurt“.
