Firma de consultanţă fiscală PwC recomandă înlocuirea unei bune părţi a operaţiunilor cu cash cu cele derulate cu carduri bancare. Efectul, susţine PwC, ar fi scoaterea la suprafaţă şi fiscalizarea a 14 miliarde de euro. Măsura ar aduce bani frumoşi bancherilor ce comisionează agenţii economici pentru orice trece prin POS-urile lor.
Aplicarea unui set de zece măsuri privind limitarea operaţiunilor efectuate cu numerar ar putea reduce ponderea economiei gri în PIB cu până la 9,9 puncte, de la 28,4% în prezent, într-un interval de şapte ani, potrivit PwC. „Prin aplicarea celor zece măsuri s-ar aduce în circuitul economiei fiscalizate, într-un interval de 7 ani, suma de 14 miliarde de euro, cu impact asupra dezvoltării economice”, spune Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România.
Plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri, întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor şi vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă, argumentează specialiştii PwC.
“Ponderea numerarului în circulaţie în România rămâne semnificativă, în ultimii 5 ani ea depăşind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona euro, în timp ce ponderea plăţilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adică de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei”, a spus reprezentantul PwC.
Care sunt cele zece măsuri?
PwC propune limitarea plăţii în numerar a drepturilor salariale, acordarea ajutoarelor sociale prin carduri preplătite şi organizarea de loterii fiscale, dar şi reducerea plafonului de casă, raportarea tranzacţiilor încasate cu cardul, introducerea de case de marcat online şi cu POS, încurajarea plăţilor electronice prin facilităţi fiscale, facilitarea încasărilor bugetare prin mijloace electronice şi stimularea dezvoltării infrastructurii, prin impunerea obligaţiei pentru toţi comercianţii de a accepta plăţi cu cardul pentru achiziţiile care depăşesc o valoare minimă. Măsurile ar limita componenta gri a economiei noastre. Ponderea acesteia în total este de 28,4% din PIB, faţă de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrală şi de Est (România aflându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi fiind „depăşită” în acest sens doar de Bulgaria), la care se adaugă şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere în PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% în Danemarca, 47% în Franţa sau 39% în Ungaria.
Ce câştigă bancherii de pe urma electronizării plăţilor?
Adoptarea pachetului de măsuri propus de PwC ar fi o mană cerească pentru bancheri, care ar avea posibilitatea de a-şi aplica taxele şi comisioanele pe sume mult mai mari rulate prin servere. Oficialii PwC argumentează însă că plăţile online sunt scutite de comisioane, deci că persoanele fizice nu pierd nimic. O analiză HotNews.ro de la începutul acestui an bazată pe date ale Consiliului Concurenţei arăta că comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi, respectiv, 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franta, Italia, Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip). În cadrul acestei anchete au fost solicitate informaţii de la 28 de bănci membre Visa/MasterCard, 22 agenţi economici cu obiect de activitate în diverse domenii (hipermarketuri, supermarketuri, agenţii de turism, restaurante), organizaţiile Visa Europe şi MasterCard. Analiza profitabilităţii efectuată de Consiliul Concurenței arăta că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009-2011, a fost între 62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate. Oficialii PwC argumentează însă că odată ce tranzacţiile efectuate cu cardul se vor înmulţi, comisioanele şi taxele practicate de bancheri vor scădea.
