Legea insolvenței persoanelor fizice a fost publicată în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare peste șase luni. Specialiștii în insolvență arată că acesta a fost adoptată înainte de a avea un studiu de impact, motiv pentru care nu a putut fi bugetată. În plus, legea are mai multe puncte vulnerabile, unele dintre ele conducând la îngrădirea unor drepturi și libertăți.
Cu toate că legea va intra în vigoare abia anul viitor, comisiile de insolvență la nivel central și local trebuie să se înființeze în perioada imediat următoare. Astfel, cei protejați de această lege vor avea dreptul la „cheltuieli pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil“, cheltuieli care vor fi stabilite de Comisia pentru insolvență. Însă funcționarea comisiilor nu a fost încă bugetată. Arin Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, a explicat pentru „România liberă“ cum s-a ajuns în această situație: „În primul rând, legea nu trebuia adoptată înainte de a fi fost făcut un studiu de impact. Din aceeași cauză nu există nici buget. Cheltuielile sunt prevăzute să fie acoperite din bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), însă anul viitor“. Conform legii, se vor înființa comisiile de insolvență astfel încât procedura va fi aproape în întregime în afara instanțelor, pentru a nu se crea o presiune foarte mare pe judecătorii. „Din păcate, comisiile vor fi formate din persoane care nu știu mai nimic despre toate acestea și care, până anul viitor, la intrarea în vigoare a legii, ar trebui școlarizate. Sunt funcționari de la Ministerul Finanțelor, de la ANPC etc.“, susține Stănescu.
Funcționari cu atribuții de judecători
În opinia avocatei Raluca Năstase, specializată în insolvență, raportat la categoria de debitori căreia i se adresează, legea instituie un număr excesiv de organe care aplică procedura insolvenței: comisia de disciplină, instanța de judecată, administratorul/lichidatorul. Aceasta spune că este o procedură greoaie, atât sub aspectul deschiderii sale, fiind necesar un număr surprinzător mai mare de documente decât în cazul deschiderii procedurii insolvenței împotriva unei societăți comerciale, cât și sub aspectul derulării sale. Deși legea este centrată pe debitorul persoană fizică de bună-credință, acesta nu este definit.
„De asemenea, legea impune persoanelor să caute un loc de muncă mai bine remunerat, ceea ce poate constitui o îngrădire a libertății în muncă. Pe de altă parte, instituirea unei comisii de disciplină care exercită atribuții cu specific jurisdicțional în locul instanței de judecată este nu numai inoportună, dar poate constitui și o încălcare a dreptului de acces la justiție. Ca să nu mai vorbim de faptul că aceste comisii de insolvență sunt constituite din funcționari publici care exercită atribuțiile unei veritabile instanțe de judecată“, susține Raluca Năstase. Aceasta spune că desemnarea judecătoriei ca instanță competentă să soluționeze cererile aferente procedurilor reglementate de Legea insolvenței persoanelor fizice va duce la o supraaglomerare a unor instanțe deja aglomerate și la imposibilitatea respectării termenelor scurte impuse de procedura insolvenței.
Reamintim că legea se adresează persoanelor fizice de bună-credință, cu datorii la furnizorii de utilități, bănci sau la întreținere, și nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Starea de insolvență poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depășit cu mai mult de 90 de zile. Dacă situația financiară a datornicului nu este iremediabil compromisă, se poate cere Comisiei de insolvență deschiderea insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă și nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an. Insolvența prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care “situația sa financiară este iremediabil compromisă“. Legea prevede și o procedură simplificată pentru insolvența personală care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile și are peste vârsta standard de pensionare sau și-a pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.
Citeşte în documentul ataşat opinia Casei de Insolvenţă Transilvania
800.000 de credite restante erau înregistrate în urmă cu câteva luni, la Biroul de Credit, dintre care 500.000 aveau mai mult de 6 luni.
