„Instituţii puternice ale statului, bunăstare, corectitudine şi bun-simţ“ într-o „Românie puternică“, în care „clasa de mijloc să fie susţinută“, promiteau guvernanţii în programul lor pentru perioada 2013-2016. Recomandările făcute zilele trecute României de către Comisia Europeană arată însă că prea puţine promisiuni au devenit realitate.
România trebuie să facă faţă unor provocări majore, precum munca la negru în creştere, rezistenţă în faţa măsurilor anticorupţie, frauda fiscală, inegalităţile în creştere între veniturile populaţiei, fraudele în achiziţiile publice, afirmă Comisia Europeană în ultimul set de recomandări făcute României şi care privesc Programul național de reformă pentru 2014.
Comisia Europeană: Frauda fiscală – provocare majoră
CE atrage atenţia că ponderea veniturilor din taxe şi impozite la bugetul de stat este una dintre cele mai mici din Europa. Aceasta, spune Comisia, demonstrează ponderea ridicată a fraudei şi evaziunii fiscale. România mai are o performanţă nedorită. Este ţara membră în care se găseşte cel mai mare decalaj între veniturile fiscale teoretice obţinute din TVA şi cele încasate efectiv.
Un sfert din angajaţi, la negru
Progresele concrete înregistrate în combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, în timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectării obligațiilor fiscale este afectată de lipsa unor măsuri de punere în aplicare realiste și obligatorii, precum și de atenția insuficientă acordată prevenirii, spune CE.
În programul de guvernare 2013-2016 Guvernul promitea “zero toleranţă în faţa evaziunii fiscale”. “Frauda fiscală și evaziunea fiscală în domeniul TVA, al accizelor, al contribuțiilor de asigurări sociale și al impozitelor pe venit rămân, în continuare, provocări majore”, afirmă acum CE.
Apare întrebarea: de unde să aibă Guvernul bani de pensii sau de asistenţă medicală, dacă an de an numărul contractelor de muncă pentru care se percep contribuţii scade?
Potrivit raportului CE, aproximativ 25% din lucrătorii din România au lucrat în 2012 fără contracte formale de muncă, progresele înregistrate de România față de recomandarea specifică fiind limitate. Între 2009 şi 2012 numărul lucrătorilor nedeclaraţi a crescut cu peste 20%, ajungând la 1,44 milioane, “în pofida faptului că în fiecare săptămână sunt identificaţi în medie peste 300 de lucrători nedeclaraţi”, arată oficialii CE. De prisos să spunem că reducerea fenomenului muncii la negru era unul dintre obiectivele importante ale PG 2013-2016.
USL propunea atunci – desigur, nu s-a întâmplat nimic- chiar înfiinţarea unui soi de cazier social al firmelor în care să se precizeze dacă acestea au folosit sau nu în trecut forţă de muncă fără forme legale.
România nu cooperează la TVA transfrontalier
La capitolul TVA, Comisia Europeană are alte nemulţumiri. Eficienţa sistemului de colectare a TVA trebuie ameliorată, autorităţile fiscale trebuie să îşi intensifice cooperarea transfrontalieră cu omologii din alte ţări pentru a preîntâmpina frauda transfrontalieră. “România răspunde, în general, tardiv cererilor de informații depuse de administrațiile fiscale ale altor state membre ale UE și recurge într-o măsură limitată la controlul multilateral în materie de TVA, un instrument util, care permite combaterea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA, în special în cooperare cu țările vecine”, spune CE în analiza tehnică realizată.
Dacă firmele mari fentează statul de TVA, acesta îşi scoate pârleala cu cele mici. “Sarcina fiscală suportată de persoanele cu venituri salariale mici și medii ramâne ridicată și încurajează munca nedeclarată și nedeclararea integrală a veniturilor”, spune CE.
Politicile sociale – absente
Potrivit CE, România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, în special din cauza cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Există preocupări cu privire la sustenabilitatea și adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al populației active care contribuie la sistemul de asigurări sociale față de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie.
Utilizarea ineficientă a resurselor și gestionarea defectuoasă cresc riscul nesustenabilității bugetare în sectorul sănătății, avertizează Comisia, potrivit căreia plățile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătății afectează în continuare accesibilitatea, eficiența și calitatea sistemului.
Unele măsuri înregistrează întârzieri și sunt afectate de nivelul insuficient de finanțare și de capacitatea scăzută a serviciilor.
Reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale, precum și îmbunătățirea asistenței medicale primare și a sistemelor de orientare a pacienților către centrele specializate vor asigura un raport mai bun cost-eficacitate. Au fost demarate noi reforme ale sistemului de sănătate menite să îmbunătățească starea de sănătate a populației prin promovarea, printre altele, a accesului echitabil la servicii medicale de calitate.
Altă provocare majoră menţionată de Comisie este rata ridicată de inactivitate, utilizarea insuficientă a potențialului forței de muncă și necesitatea de a spori calitatea și productivitatea muncii. Calitatea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și de reconversie profesională este în continuare redusă, în pofida unor măsuri la scară mică.
Reforma educației din 2011, care stabilește o agendă pe termen lung pentru îmbunătățirea calității învățământului la toate nivelurile, nu este încă pe deplin operațională, din cauza insuficienței resurselor financiare și umane. Rata de părăsire timpurie a școlii este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE și în prezent este mai ridicată decât cea înregistrată în 2010, populația romă fiind în mod special afectată de acest fenomen.
De asemenea, persistă necorelări importante între competențele absolvenților de învățământ terțiar și cerințele pieței, iar legătura dintre întreprinderi și mediul universitar rămâne deficitară, așa cum indică rata ridicată a șomajului și faptul că mulți absolvenți de universități își găsesc un loc de muncă în profesii care fie nu corespund pregătirii lor, fie sunt sub nivelul lor de calificare.
Reducerea sărăciei rămâne o provocare majoră. În pofida situației relativ stabile în domeniul ocupării forței de muncă, veniturile brute ale gospodăriilor au scăzut, iar inegalitățile în materie de venituri au crescut. Familiile care au copii sunt în mod special expuse. S-au realizat doar progrese limitate în ceea ce privește accelerarea tranziției de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă a copiilor lipsiți de sprijin părintesc. Numărul de persoane cu handicap care sunt îngrijite în instituții rezidențiale de mari dimensiuni este în continuare mare, în timp ce serviciile comunitare pentru persoanele cu handicap nu sunt suficient dezvoltate.
Capacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune în aplicare politici constituie în continuare o provocare esențială pentru România, care afectează dezvoltarea globală a țării, mediul de afaceri și capacitatea de investiții publice și care, totodată, nu permite furnizarea unor servicii publice de o calitate suficientă.
Corectitudinea achiziţiilor publice, veşnica problemă
Comisia Europeană reaminteşte unul dintre angajamentele luate de România anul trecut, anume cel privitor la achiziţiile publice. Potrivit promisiunilor, Guvernul urma să “consolideze sistemele de gestionare și de control și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice”. Promisiunea se regăsea şi în programul de guvernare. “Diminuarea corupţiei prin decuplarea clientelei politice de la banul public şi transparentizarea folosirii acestuia, în paralel cu regândirea achiziţiilor publice în baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficienţă.” Mai nimic nu s-a întâmplat, iar acum CE ne critică: “Există progrese limitate legate de îmbunătățirea achizițiilor publice; eforturile de prevenire a conflictelor de interese și a problemelor de transparență din domeniul achizițiilor publice nu au dat suficiente rezultate până acum”.
Economiştii: Cu bugetul stăm bine
Economistul Aurelian Dochia spune că ne aflăm în poziţie confortabilă în ceea ce priveşte indicatorii bugetari, respectiv cel de deficit şi datorie. “Suntem din acest punct de vedere într-o poziţie mai bună decât alte state, cum e Franţa”, spune el. Sunt însă multe lucruri de rezolvat care necesită o perioadă de decenii. Este vorba de capitolele ce privesc reforma societăţii, anume educaţia, sănătatea, inserţia socială etc. Pentru acestea nu avem mecanismele sociale, spune economistul. “În privinţa achiziţiilor publice, constat că este din nou una dintre problemele nerezolvate de către noi şi nu înţeleg de ce, sunt atâtea ţări de unde ne putem inspira. Acesta este şi motivul pentru care nu absorbim suficient de repede banii UE. Mai este problema funcţionarilor implicaţi în tot felul de blocaje, unii dintre aceştia refuză să urmeze procedurile de frică. Există şi cazuri de corupţie, de blocaje, dorite în privinţa absorbţiei”, adaugă el.
Fondurile UE: Prea mulţi bani la Transporturi, prea puţini la Mediu
Comisia Europeană are încă îngrijorări în privinţa modului în care Guvernul României îşi formulează rezultatele aşteptate de la viitoarea absorbţie a fondurilor europene 2014-2020, potrivit declaraţiilor făcute Hotnews.ro de către Vittoria Alliata di Villafranca.
“Primul lucru de care suntem îngrijoraţi, şi unde am vrea să vedem mai mult efort, este o mai bună formulare a rezultatelor așteptate. Alocarea de fonduri între obiective nu este suficient echilibrată. În opinia noastră, ar trebui să fie alocat mai mult pe partea de măsuri sociale şi economice”, a declarat oficialul european. Potrivit acesteia, spre deosebire de propunerile Guvernului, Comisia Europeana doreşte ca autoritățile române să aibă la dispoziţie mai multe fonduri europene pentru proiectele de mediu decât pentru transport în viitorul Program Operaţional Infrastructură Mare. “Am vrea să vedem mai puţin pe partea de transport, pentru ca Mediul să primească mai multe fonduri pentru a se conforma aquis-ului”, a afirmat Alliata di Villafranca. Comisia vrea ca mai mulţi bani europeni să fie alocaţi “pe partea de sprijin acordat IMM-urilor şi pentru servicii sociale, sănătate, educaţie, cercetare”, a menţionat directoarea din DG Regio.
FMI: CAS redusă doar condiţionat
Deputatul PDL Andreea Paul a declarat, marţi, că delegaţia FMI, BM şi CE a solicitat să i se prezinte măsurile compensatorii, respectiv tăierile de cheltuieli sau introducerea de noi taxe, care vor fi aplicate o dată cu reducerea CAS, dar Executivul nu a pregătit nici o astfel de măsură.
“În discuţia cu FMI s-a spus cu subiect şi predicat că ţinta pe care delegaţia o urmăreşte este un deficit bugetar de 2,2% în acest an. Încasările foarte slabe din primele patru luni ale acestui an reclamă ori măsuri compensatorii prin taxe noi, ori tăieri suplimentare de cheltuieli bugetare”, a spus Andreea Paul, după întrevederea dintre delegaţia FMI şi parlamentarii din comisiile de Buget-Finanţe. Instituţiile financiare internaţionale nu au o problemă cu măsura reducerii CAS, şi-au însuşit-o 100%, ceea ce se va discuta cu Ministerul de Finanţe, fiind legat de măsurile care să asigure sustenabilitatea adoptării reducerii CAS, a declarat, marţi, şi Viorel Ştefan, vicepreşedintele Comisiei de Buget din Cameră.
