Decât o reducere dezlânată a fiscalității, cu efect bugetar negativ și utilitate economică discutabilă, Guvernul ar adopta mai bine câteva măsuri reale de ajutorare a mediului de afaceri, cum ar fi consolidarea fiscală la impozitarea profiturilor sau plata TVA, spun consultanții fiscali chestionați de către „România liberă“.
Guvernul trebuie să recurgă la modalități inteligente de ajutorare a mediului de afaceri, care nu sunt în mod obligatoriu reducerile de taxe și impozite. Dacă reducerea fiscalității duce în mod cert la o scădere masivă a veniturilor bugetare ale statului, măsurile propuse de mediul de afaceri au impact bugetar mai mic însă, prin faptul că propulsează puternic economia se traduc în final printr-o creștere a veniturilor statului. Ce propune însă mediul de afaceri?
Prima măsură: consolidarea fiscală
În urmă cu câteva luni, Consiliul Investitorilor Străini cerea în Cartea Albă, ediția 2015 , consolidarea de grup în privința impozitului pe profit. Aceasta ar însemna că dacă o firmă înregistrează profit în un anumit an, iar o altă firmă ce are același acționar are pierdere, cele două firme vor datora statului un impozit pe suma rezultatelor înregistrate, nu în mod individual ca în prezent. ”Consolidarea fiscală nu a fost acceptată la discuțiile care le-am avut cu Ministerul Finanțelor (…) s-a zis România nu are resurse. Facilitatea este aplicată în multe țări, acolo unde se înregistrează multe companii de holding. Acolo creșterea economică este stimulată, căci sunt foarte mulți bani care circulă prin jurisdicțiile respective”, spune consutantul fiscal Dan Schwartz. Același principiu se poate aplica și la operațiunile cu TVA ale grupului de firme ce au același acționar, mai ales că directivele UE permit acest lucru, adaugă el.
A doua măsură: scutirea de impozit pe profit
Este vorba de o scutire de impozit în cazul profitului reinvestit de firme. Discuțiile sunt vechi, însă s-a ajuns doar la punctul în care se scutesc investiții în active prea puțin întâlnite în economiile moderne, precum utilaje grele etc. Mai mult scutirea se aplică doar dacă firma păstrează activul o anumită perioadă de timp. Există riscul ca, dacă aceste perioade nu se respectă, ajustările statului să ardă la buzunar firmele. În plus, scutirile nu se acordă în cazul investițiilor în active precum clădirile.
„Ar fi fost mult mai bine dacă ar fi propus scutire de impozitare a profitului nu pentru reinvestirea acestuia în fiare, ci a profitului reținut în companie, adică a celui care nu se distribuie ca dividende”, spune Schwartz. Măsura ar fi asigurat capitalizarea firmelor românești, lipsite acum de cashflow-ul necesar funcționării lor și dependente de finanțarea băncilor. Actuala reducere a impozitului pe dividende, măsură propusă de Guvern este ”populistă”, mai adaugă consultantul fiscal.
A treia măsură: Reducerea și simplificarea impozitelor pe muncă
România are un avantaj în privința costurilor cu munca pe care însă riscă să îl piardă din cauza faptului că Guvernul majorează salariile în sectorul bugetar, iar mediul privat trebuie să țină pasul cu aceste creșteri, spun consultanții. ”Din toate discuțiile purtate la nivelul diferitor asociații ale oamenilor de afaceri a rezultat că cel mai important pachet de măsuri ține plafonarea bazei de calcul a CAS. O astfel de măsură ar avea un impact important asupra consumului, prin faptul că plafonarea ar lăsa bani disponibili și pe piața muncii”, spune Gabriel Biriș, avocatul specializat în fiscalitate. În prezent se plătesc 5 contribuții sociale, respectiv pentru sănătate, pensii, șomaj, concedii medicale etc., ce ar trebui grupate în unul singur.
Propunerile consultanților cuprind și întărirea sectorului pensiilor private, prin creșterea ponderii acestuia în total sistemului de pensii.
„Cu siguranță, măsurile propuse de noi au fost proactive în sensul creșterii economice a României, nu am cerut scutiri de taxe, am cerut măsuri fiscale care să ajute economia să crească”, explică Dan Schwartz. Spre deosebire de aceste măsuri, cele adoptate de Guvern sunt dezlânate, spune Biriș. El dă exemplu impozitului pe construcții speciale care afectează orice persoană ce investește în sisteme de irigații. Aceasta cu toate că trecem printr-o perioadă de secetă în care sunt necesare lucrări de extindere a acestor sisteme pentru 100.000 de hectare.
