Rata de sancțiuni impuse de România ca urmare a recomandărilor judiciare ale Oficiului de Luptă Anti-Fraudă (OLAF) este cea mai mică din Uniunea Europeană, arată raportul oficiliului pe anul 2014, dat publicității ieri.
Mai exact, doar 30% din cazurile de fraudă pe care inspectorii OLAF le-au adus la cunoștința autorităților judiciare de la București, între 2007 și 2014, au fost puse sub acuzare. Cifrele din raportul precedent arătau că România punea sub acuzare 43% din cazurile semnalate de OLAF între 2006 și 2013, ceea ce arată o cădere liberă de 13 procente într-un singur an.
Inspectorii OLAF au doar atribuții ce țin de investigarea cazurilor, ei nu pot demara urmăriri penale. După filtrarea și apoi anchetarea cazurilor, inspectorii europeni anti-fraudă trimit recomandări judiciare, disciplinare sau financiare către statele membre. În cazul României, OLAF a făcut 89 de recomandări și în 36 dintre acestea nu s-a luat încă o decizie, fiind vorba fie de investigații în curs sau de faptul că nu s-au scurs cele 12 luni pe care statul membru le are la dispoziție pentru a anunța OLAF cu privire la decizia luată. Rămân, astfel, 53 de cazuri în care s-a luat o decizie, iar în 37 dintre ele, s-a hotărât neurmărirea cazului. Așadar, doar 16 cazuri trimise de OLAF au fost puse sub acuzare, adică un procent de doar 30%, cel mai mic din întreaga Uniune Europeană.
“O scădere atât de mare, de peste 10 procente într-un an, este foarte gravă. E cert o problemă. Putem plasa vinvovăția la OLAF, poate că anchetele lor sunt incomplete și nu pot fi duse mai departe, sau pe autoritățile naționale, care nu le pun în aplicare din cauza influențelor politice, a incompetenței sau au alte priorități,” a explicat pentru „România liberă“ europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiției.
Procentul din România este mic, dar nici media de la nivelul UE nu strălucește: doar 53%, în 2014. Aceste cifre au alimentat discuțiile privind înființarea Biroului Procurorului European, proiect pe care raportor al Parlamentului European este Macovei. Astfel, la Bruxelles se discută acum posibilitatea ca un astfel de organism să efecuteze investigații penale și să trimită în judecată suspecții învinuiți de fraude cu bani din bugetul UE, pârghie pe care OLAF nu o are.
