Concurența pe piața gazelor din România este mai mare decât în alte țări europene, iar tehnic nu putem avea mai mulți furnizori. Cu toate acestea trebuie să liberalizăm prețul gazului, ceea ce înseamnă scumpirea lui. Însă, în prag de alegeri, Guvernul a decis să amâne aplicarea calendarului de liberalizare.
Majorarea preţului gazelor pentru consumatorii casnici, măsură care trebuia aplicată din octombrie, a fost amânată de Guvern, printr-o hotărâre care prevede şi renegocierea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate. Astfel, perioada va fi extinsă până la 30 iunie 2021. În cazul în care Comisia Europeană va accepta propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021. De asemenea, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat recent că Executivul va prelungi cu cel puţin doi ani şi jumătate dereglementarea pieţei gazelor pentru companii. Calendarul de liberalizare a prețului gazelor a fost convenit de Guvern și Comisia Europeană în 2012, și prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018. Acesta presupune mai multe creşteri trimestriale ale prețului gazelor din producția internă.
România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, adică consumul este acoperit în proporție de peste 80% din producția internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern. Circa 60% din consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.
De ce liberalizarea prețului gazelor înseamnă scumpirea acestora în condițiile în care producția internă acoperă circa 80% din consum? “Prețul este reglementat la un nivel mult mai scăzut decât cel real. Pe de altă parte, liberalizarea ar putea scădea prețul gazului din import. Iar dacă piața nu se liberalizează nu se dezvoltă alte depozite. Dacă vom continua să exploatăm în același ritm, rezervele de gaze ne vor mai ajunge încă 5-6 ani”, spune Otilia Nuțu, expert în energie, Expert Forum.
Tehnic, România poate importa gaze din Rusia, via Ucraina și prin conducta Arad-Szeged, în ambele cazuri furnizorul fiind Gazprom. Pe de altă parte UE abia a început să finanțeze proiecte de interconectare astfel încât să existe mai mulți furnizori, iar concurența din piața unică să crească. În această situație cum poate fi liberalizată piața internă? “Tehnic am putea peste câțiva ani să importăm gaz din Marea Caspică, prin conducta Giurgiu-Ruse. Practic, în acest moment avem patru surse: Petrom, Romgaz, Rusia și importul prin gazoductul Arad-Szeged, concurența fiind mai mare decât în cazul altor țări europene”, subliniază Nuțu. “Problema nu este că au decis amânarea calendarului. Temerea mea cea mare este că unii dintre marii consumatori vor încerca și vor obține prețuri preferențiale în cadrul pieței reglementate”, afirmă reprezentanta Expert Forum.
Un singur furnizor: Rusia
În primăvara acestui an, un studiu al companiei de consultanță Deloitte arăta că prețul gazelor de producție internă va crește cu 143% în următorii doi ani, potrivit calendarului de liberalizare a pieței gazelor, ceea ce înseamnă că, pentru consumatorii industriali, prețurile finale vor fi majorate cu 72%.
„România riscă să piardă 6,3 miliarde de euro și peste 500.000 de locuri de muncă din cauza liberalizării accelerate a pieței gazelor naturale”, spune Mihai Ivașcu, secretarul general al Confederației Patronale din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România (CONPIROM).
