Amenințarea familiei debitorului, inclusiv a copiilor, afișe lipite în bloc și contactarea vecinilor. Așa descrie președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor „modul de lucru“ al companiilor de recuperare a creanțelor.
”Colectarea pe teren implică contact personal cu debitorul la reşedinţa acestuia sau la locul de muncă. Scopul vizitei este de a stabili motivele pentru care debitorul întâmpină dificultăţi de plată a datoriei, pentru a conveni un nou aranjament de plată, pentru a furniza sau completa documentele necesare şi pentru a îndruma debitorul să ramburseze datoria. De asemenea, vizita poate include discuţii cu vecinii debitorului, la reşedinţa acestuia.”
Toate aceste informații se regăsesc pe site-ul firmei Kruk, companie specializată în colectarea de creanţe, care arată cum procedează cu cei considerați rău-platnici.
“Am primit sesizări la ANPC din partea consumatorilor care spun că le sunt ameninţate familiile, vecinii, sunt sunaţi copiii, sunt puse afişe mari de recuperare în faţa blocului. Aceste lucruri trebuie să le reglementăm”, ne-a spus Marius Dunca, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Acesta arată că, prin recentul proiect de lege inițiat de ANPC, în vederea transpunerii directivei 17 privind creditele ipotecare, aceste societăți vor trebui să transmită instituției în termen de 120 de zile de la publicarea legii datele de identificare.
“Atât timp cât nu se încalcă legea totul este în ordine. Dacă începi să ameninți debitorul, situația se schimbă. E o faptă penală. Iar cu vecinii debitorului, firmele de recuperare nu au ce discuta”, ne-a precizat Arin Ștefănescu, preşedintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență. Acesta arată că două bănci, BCR și Volksbank, au vândut recent pachete foarte mari de credite neperformante, de sute de milioane de euro. Acestea includ și creditele contractate de companii.
“Băncile nu sunt în stare să recupereze banii, iar costurile devin prea mari. Preferă să le vândă pe nimic unor SRL-uri”, susține Ștefănescu.
Bogdan Preda, director executiv Relații Publice și Instituționale al Consiliului Patronatelor Bancare din România, detaliază, arătând că:
“Unele bănci au decis să-și vândă creditele neperformante, pentru a-și curăța portofoliul și pentru a nu le mai proviziona (n. red. – constituirea unei rezerve de bani pentru eventuale pierderi previzibile în viitor). Altele mizează că își vor recupera banii împrumutați și nu vând aceste credite. Mai nou, multe bănci au început să-și vândă creditele în franci elvețieni, fiindcă valoarea acestei monede a crescut foarte mult, ceea ce îi pune în dificultate pe debitori, iar băncile au puține pârghii de a interveni în contractele încheiate. Aceste credite sunt vândute pentru sume mici, pierderile regăsindu-se în bilanțul băncilor”.
În timp ce pentru bănci, dar și pentru alte companii care își vând creanțele aceste credite reprezintă pierderi, pentru firmele de recuperare sunt o adevărată mană cerească. Conform informațiilor postate pe site-ul Ministerului Finanțelor, bilanțul pe 2013 al firmei Kruk indică o cifră de afaceri netă de 28,3 milioane de lei și un profit de peste 154.000 de lei. Și Coface România Credit Management Services a înregistrat un profit de 4,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri netă de 23,6 milioane de lei.