Eliminarea cotei de lapte la nivelul UE începând din data de 1 aprilie ar putea duce la dispariția a 60% din fermele de vaci din România, acuză sindicatele din industria de profil. Un fermier din vest primeşte subvenţii de până la patru ori mai mari decât cele primite de cel român.
Situaţia actuală din lanţurile de magazine germane Kaufland şi Lidl în care consumatorii au la dispoziţie doar lapte de import ar putea fi întâlnită după 1 aprilie (moment de la care se elimină cotele de producţie naţionale şi individuale la lapte), în mai toate magazinele noastre. Există riscul ca nu mai puţin de 60% din fermele autohtone de vaci să dispară ca urmare a invaziei produselor lactate din import, în contextul absenţei oricărei politici de protecţie adoptate de stat.
“Se dorește distrugerea fermierilor români. De mai mulți ani cerem măsuri și nu s-a făcut absolut nimic. Marii procesatori deja anunță fermierii că nu le mai cumpără laptele sau reduc prețul astfel încât producătorul să nu își acopere cheltuielile. O fermă din Teleorman a fost anunțată de Danone că nu îi mai cumpără laptele (…) O să dăm laptele la porci“, spune președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Bovine, vicepreședinte al federației Agrostar, Ștefan Muscă. El a precizat că se dorește falimentarea producătorilor români aducând lapte mai ieftin din afară, pentru că în celelalte state membre UE subvențiile sunt mult mai mari decât în România și se dau și la timp.
Ministerul Agriculturii, fără soluţii
Soluţiile posibile au fost înaintate de către Federație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale într-o adresă recentă. Printre propunerile Agrostar se numără sprijinul pentru înființarea unor microîntreprinderi locale de prelucrare a laptelui, stimularea asocierii fermierilor, posibilitatea de a-și desface marfa prin intermediul piețelor volante, amplasate chiar în faţa marilor supermarketuri.
Subvenţionarea diferenţiată a fermierilor europeni de către propriile ţări pare a fi o încălcare a principiilor cconcurenţei egale. „Un fermier din vestul Europei ia vreo 400 de euro pe cap de vacă dacă nu 500 de euro şi noi luăm 490 de lei şi 23 de euro pe tona de lapte. Problema este că şi aceşti bani îi luăm cu întârziere. Am avut azi (luni – n. red.) discuţii cu ministrul Daniel Constantin pe tema aceasta, că nu se dă subvenţia la timp, n-a avut nimic concret“, spune sindicalistul Agrostar.
Teama lui este că după 1 aprilie “procesatorii nu vor mai lua lapte de la noi (după eliminarea cotelor – n. red.) ci din Ungaria și alte țări UE. Trebuia lucrat la un cod de bune practici pe care îl cerem de ani de zile şi care să prevadă că producătorul ia 50%, iar procesatorul şi supermarketul iau 50%“. Potrivit lui, acum producătorul ia doar un leu, iar procesatorul şi supermarketul împart diferenţa. Mai mult, procesatorii dau banii după trei luni, iar Fiscul cere plata imediată a dărilor. „E o întreagă nebunie în această ţară, nu funcţionează nimic. Acum suntem la 4.000-4.500 de litri de lapte pe vacă, ţările nordice, scandinave sunt la 9.000 de litri. Laptele de la ei va curge în România precum Dunărea. Vom fi distruşi imediat“, se teme el.
Invazia laptelui de import
Deşi teoretic ar trebui să fie mai scump decât laptele autohton, costurile celui din import trebuind să încorporeze transportul din ţara de origine şi costurile mai mari cu salariile, laptele de import este deja un pericol pentru producătorii autohtoni. Un articol apărut în primăvara anului trecut în Zf.ro arăta că două mărci proprii de lapte ale retailerilor germani Lidl şi Kaufland, anume Pilos şi K-Classic au reuşit să ajungă la o cotă de piaţă de 29% pe segmentul laptelui ambalat, estimat de publicaţia menţionată la 240 milioane litri anual, respectiv 215 milioane euro preţ la raft. Brandul K-Classic (Kaufland) ar avea 18% din vânzările de lapte ambalat, în timp ce Pilos (Lidl) a ajuns la 11% din această piaţă, potrivit datelor companiei de cercetare GfK România.
Cum a funcţionat sistemul cotelor
Cotele naţionale la lapte pentru statele membre UE au fost introduse în 1984 pentru a ţine sub control excedentele. În perioada 2013-2014, mai multe ţări şi-au depăşit cotele alocate plătind penalităţi (278,3 euro pentru fiecare tonă de lapte realizată peste cotă). Marii producători de lapte din nordul Europei şi-au majorat producţia cu riscul plăţii unor penalităţi importante către UE. Opt ţări (Germania, Olanda, Polonia, Danemarca, Austria, Irlanda, Luxemburg şi Cipru) şi-au depăşit cotele naţionale cu un total de 1,46 milioane de tone. Cea mai mare supraproducţie a fost înregistrată în Germania, urmată de Olanda şi Polonia. Odată eliminate penalităţile, aceste ţări vor putea livra surplusurile de producţie la preţuri competitive oriunde pe piaţa UE.
