Costurile la care se va împrumuta România și volatilitatea cursului de schimb depind de rezultatul alegerilor din Grecia. Posibila ieșire din zona euro a Greciei va crea panică pe piețele financiare.
Guvernatorul BNR a atras atenția recent asupra primejdiei care vine dinspre Atena. „Cu Grecia este un pericol mare! Trebuie avut în vedere și de către România. Noi deja, la Banca Națională, îl avem în considerare. Eu nu cred că se va întâmpla, dar riscul există și ne pregătim să gestionăm orice fel de risc. Nu avem practic nici un instrument blocat, spre deosebire de alte bănci centrale. Ca să replic în terminologia unui ziar occidental, apropo de politica BCE că nu mai are gloanțe, noi avem suficiente, pe mai multe tipuri de armament“, a explicat Mugur Isărescu.
Ce riscuri implică pentru țara noastră o eventuală intrare în incapacitate de plată sau ieșirea din zona euro a Greciei? “În cazul în care alegerile din Grecia vor fi câștigate de formaţiunea de extremă-stânga Syriza, care va refuza să negocieze cu creditorii externi, țara poate intra în incapacitate de plată și/sau poate ieși din zona euro. Urmarea – tulburări foarte mari pe piețele financiare internaționale. Efectele – creșterea costurilor de împrumut pentru România și a volatilității cursului de schimb. Turbulențele vor dura câteva luni. Dacă economia românească va trece peste aceste obstacole, se va stabiliza și vom fi priviți cu ochi mai buni fiindcă avem monedă proprie care nu este foarte expusă“, a precizat, pentru „România liberă“, Aurelian Dochia, membru în CA al BRD. Însă orice mișcare a cursului de schimb afectează exportatorii, importatorii și nivelul prețurilor. În ceea ce privește împrumuturile, în acest an, Ministerul Finanțelor are nevoie de 50 de miliarde de lei.
Aurelian Dochia arată că panica de pe piețele financiare va afecta alte țări europene vulnerabile, cum ar fi Spania și Italia, țări în care trăiesc peste două milioane de români. Însă Banca Centrală Europeană va interveni pentru a izola pagubele. „În momentul de față Europa este mai bine pregătită pentru a face față unui posibil dezastru în Grecia decât a fost acum doi ani. Mă refer la impactul economic imediat. În ceea ce privește partea politică, în UE urmează să fie organizate alegeri importante atât în Spania, cât și în Marea Britanie, și nu se știe cum vor vota alegătorii. Dacă tendința din Grecia se va extinde, lucrurile se complică și situația poate deveni incontrolabilă. Va fi nevoie de o regândire a UE sau se poate ajunge chiar la o disoluție a acesteia“, susține reprezentantul BRD. De aceea, BNR trebuie să pregătească un scenariu de criză pentru a interveni să asigure stabilitatea monedei naționale și să vegheze asupra sistemului bancar. Dochia afirmă că, deși avem bănci cu capital grecesc, acestea nu sunt dependente de băncile-mamă fiindcă volumul depozitelor îl depășește pe cel al creditelor. De asemenea, băncile românești nu au titluri grecești în portofoliu.
Ieșirea Greciei din zona euro, prea scumpă pentru UE
Barry Eichengreen, economist în cadrul Universităţii din California, a spus în cadrul reuniunii anuale a economiștilor din SUA, că ieşirea Greciei din zona euro va determina investitorii să îşi retragă depozitele din băncile din Grecia, plasamentele în acţiunile companiilor se vor reduce, toate acestea culminând, probabil, cu o serie de măsuri stricte din partea autorităţilor elene pentru controlarea fluxurilor de capital.
Iar efectele nu vor fi limitate doar la pieţele din Grecia, deoarece investitorii vor începe să facă speculaţii în privinţa următoarei ţări care ar putea părăsi zona euro. „Pe termen scurt, ieşirea Greciei ar echivala cu falimentul Lehman Brothers la pătrat“, a conchis Eichengreen. De aceea, în opinia acestuia, „deşi păstrarea zonei euro în forma actuală va fi un demers costisitor, dificil şi dureros pentru politicieni, destrămarea acesteia va fi încă şi mai costisitoare şi dificilă“.
La începutul anului, Parlamentul de la Atena a anunţat dizolvarea sa şi organizarea alegerilor legislative anticipate pe 25 ianuarie. Sondajele arată că alegerile ar putea fi câştigate de formaţiunea de extremă-stânga Syriza, care se opune continuării măsurilor de austeritate impuse de Troica internaţională (Comisia Europeană, BCE şi FMI) în schimbul unor împrumuturi de 240 de miliarde de euro. Cancelarul german, Angela Merkel, a reacționat, declarând că țara sa este pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austeritate. Astfel, guvernul german consideră aproape inevitabilă ieşirea Greciei din zona euro dacă şeful Syriza, Alexis Tsirpas, va abandona politica de austeritate bugetară şi nu va mai rambursa datoriile ţării.
