Resurse financiare importante riscă să rămână necheltuite dacă Guvernul nu va găsi până la finele anului modalităţi de cheltuire a 2% din PIB, respectiv 3 miliarde de euro. Pe ce anume se vor duce banii, nu se ştie.
Cifre de zilele trecute ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP) arată că la finele lunii septembrie s-a înregistrat un excedent de 0,06% din PIB.
Cum s-a ajuns la excedent
MFP explică rezultatele prin un spor de venituri înregistrat la buget în luna septembrie. Au existat venituri suplimentare de peste 1,1 miliarde lei provenite din vânzarea certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de seră (452 milioane lei) şi din tranşa a doua din impozitul pe construcţiile speciale (693,7 milioane lei).
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 155,4 miliarde lei, au fost cu 5,5% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 23,5% din PIB.
Datele Ministerului Finanţelor arată că au crescut încasările din contribuţiile de asigurări sociale (+2,67 miliarde de lei), accize (+1,76 miliarde de lei), impozite şi taxe pe proprietate (+1,71 miliarde de lei), impozitul pe profit (1 miliard de lei) şi TVA (+290 milioane de lei).
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri la impozite şi taxe pe proprietate (+4,7%), taxe pe utilizarea bunurilor (+ 3,3%) şi venituri nefiscale (+1,3%).
Sporul de venituri a fost înregistrat şi ca urmare a faptului că în acest an au fost majorate sau au fost introduse noi taxe şi impozite. Pe lângă taxa de stâlp, au crescut accizele la carburanţi, a fost introdus impozitul agricol iar majorarea salariului minim a dus la creşterea CAS încasat.
”Aspectele îngrijorătoare sunt veniturile din taxe şi impozite care merg în continuare slab, chiar dacă au avut loc în septembrie două creşteri conjuncturale din tranşa a doua din taxa pe construcţiile speciale şi din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră”, a declarat Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, potrivit ziarului Adevărul. Excedentul este şi o consecinţă a diminuării cheltuielilor publice. O recunoaşte inclusiv Guvernul. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 155 miliarde lei, au scăzut atât în termeni nominali, cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, cât şi în termeni reali, acestea fiind inferioare cu 1,3 puncte procentuale ca pondere în PIB, spune MFP. Faţă de anul precedent, cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 1,5%.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 16,5 miliarde lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Economiştii nu sunt însă atât de îngăduitori. Pe partea de cheltuieli, un aspect negativ este scăderea puternică a investiţiilor publice, din fonduri nerambursabile, dar mai ales din fonduri proprii, cheltuieli de capital. ”Cifrele reflectă lipsa de proiecte de investiţii şi lipsa de spirit antreprenorial în rândul autorităţilor centrale şi locale“, a arătat Ionuţ Dumitru.
”Rezultatele indică faptul că s-a forţat obţinerea unui excedent prin sacrificarea cheltuielilor de investiţii. Acestea au scăzut cu 30% faţă de nivelul bugetat”, spune economistul Aurelian Dochia. Potrivit lui, urmează o perioadă de cheltuieli, în special pe partea de achiziţii de bunuri şi servicii, după modelul cheltuielilor care se fac, dealtfel, an de an. În ultimul trimestru al anului trecut Guvernul a avut de cheltuit ceva mai puţin, respectiv 1,2% din PIB (1,3% deficit la finele lunii septembrie şi 2,5% din PIB deficit final).
Banii vor putea fi cheltuiţi
Situaţia nu este de dorit, recunoaşte premierul Victor Ponta. „Avem pentru prima dată în istorie – sper şi pentru ultima oară în următorii ani ‒ excedent bugetar în sensul în care am cheltuit mai puţin decât am încasat la buget pe primele 9 luni. Noi, însă, ca să putem să ne dezvoltăm, trebuie să cheltuim mai mult (…) Nu cred că ajungem la 2,2% din PIB (deficit bugetar – n.r.) orice am face în ultimele două luni”, a spus, miercuri, Ponta miniştrilor.
Opoziţia a criticat dur situaţia. ”Consecințele sunt dezastruoase: șantierele unde se demarase în 2010-2011 construcția de autostrăzi s-au umplut de rugină, constructorii își închid firmele, iar muncitorii sunt trimiși acasă”, a declarat ieri deputatul PDL, Gheorghe Ialomiţianu.
