Reducerea CAS la angajator cu 5%, măsură care, spune Guvernul, va ameliora mediul de afaceri, se va face pe spatele persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, şi nu în urma vreunei creşteri economice minune care să asigure resursele necesare.
Gaura bugetară lăsată de reducerea CAS la angajator va fi umplută prin creşterea atât a numărului celor care plătesc CAS, cât şi a veniturilor pentru care se percepe această contribuţie. În programul de convergenţă pentru perioada 2014-2017, trimis la Bruxelles zilele trecute, Guvernul se angajează să extindă baza de calcul a CAS la toate veniturile realizate de persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente, indiferent dacă acestea mai realizează sau nu şi alte venituri.
Este posibil să vedem în viitor contribuţii la fondul public de pensie reţinute pe veniturile din chirii, pe câştigurile de la bursă sau chiar pe dobânzile încasate la depozitele bancare. Măsura propusă de Guvern riscă să accentueze şi mai mult evaziunea fiscală în domeniu, în condiţiile în care România este deja campioană regională la taxe mari percepute pe muncă şi la bani puţini încasaţi din CAS.
Guvernul intenţionează să introducă un nou sistem al contribuţiilor sociale obligatorii care presupune extinderea bazei de calcul a acestora asupra tuturor veniturilor realizate de persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente, indiferent dacă acestea mai realizează sau nu şi alte venituri.
În prezent CAS (contribuţia la fondul public de pensii – a nu se confunda cu CASS, anume cu cea pentru fondurile de sănătate) nu se plăteşte pentru numeroase categorii de venituri, precum cele din chirii, cele din dobânzi sau câştiguri la bursă. În cazul altor venituri, cum sunt cele provenite din drepturi de autor, cota de CAS plătită este redusă.
Introducerea unui astfel de sistem a fost anunţată de Guvern la Bruxelles, prin programul de convergenţă pentru perioada 2014-2017, transmis recent Comisiei Europene.
Lărgirea bazei de impozitare va permite Guvernului să obţină banii necesari micşorării CAS cu 5%, măsură pe care premierul Victor Ponta o doreşte introdusă de la data de 1 iulie 2014. Desigur, premierul nu şopteşte o vorbă despre faptul că banii necesari nu vor fi obţinuţi atât în urma unor performanţe economice deosebite, cât din lărgirea numărului celor ce plătesc anumite impozite. „Sigur că nu e uşor, dar tot ce am promis până acum, am făcut, şi vom face şi reducerea CAS, pentru că este o măsură bună, corectă pentru economie şi e un angajament politic foarte clar”, spunea spre finele anului trecut Victor Ponta.
Noul CAS, nu în 2014
Lărgirea bazei de impozitare a CAS nu va avea loc în acest an, promite Cristian Socol, consilier al premierului Victor Ponta. Guvernul nu are în vedere, în acest an, implementarea unui nou sistem al contribuțiilor sociale obligatorii și nici extinderea bazei de calcul a acestora asupra veniturilor realizate de persoanele fizice care desfășoară activități independente, a declarat acesta pentru Agerpres.
“Este o discuție care se repetă an de an fără a avea nici o fundamentare reală în politicile fiscale propuse de Guvern. Viziunea noastră este de a impulsiona creșterea economică și crearea de locuri de muncă prin scutirea de impozit pe profitul reinvestit și reducerea CAS de la 1 iulie 2014. În plus, va fi curățat sistemul de taxe parafiscale prin eliminarea a 70 de taxe care nu se justifică din punct de vedere economic și fiscal“, a arătat sursa citată.
Situaţia prezentă: CAS mare, evaziune idem
În prezent, cotele de contribuții de asigurări sociale plătite în România sunt unele dintre cele mai ridicate din regiune. Pentru condiții normale de muncă un angajator plăteşte: 20,8% la pensii, asigurări de sănătate – 5,2%, fond concedii și indemnizații – 0,85%, fond de șomaj – 0,5%, fond de garantare a creanțelor salariale – 0,25%. Pe lângă plăţile făcute de angajator şi angajatul trebuie să facă plăţi. Acesta varsă contribuții sociale astfel: asigurări de sănătate – 5,5%, fond de șomaj – 0,5% și contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii) – 10,5%. Cotele sunt unele dintre cele mai mari din regiune, însă în pofida acestui fapt România încasează mai puţini bani decât celelalte ţări vecine ce au contribuţii mai mici, potrivit ultimului raport anual al Consiliului Fiscal (CF). “România continuă să se plaseze de departe pe ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa colectării contribuţiilor sociale, rata implicită de taxare fiind inferioară nivelului din mai multe ţări care precep un nivel mai redus de contribuţii sociale. Deşi nivelul cotei legale agregate de contribuţii sociale este al treilea în regiune (după Slovacia şi Republica Cehă), nivelul ratei implicite de taxare este comparabil cu cel al Letoniei, care ocupă penultimul loc în regiune după nivelul cotei statutare de contribuţii sociale”, spune Consiliul. Cu alte cuvinte, avem cote mari, dar colectăm mai puţini bani decât ţări cu cote mici. Cauza este munca la negru. Degeaba impui taxe dacă acestea nu se plătesc, explică CF. “Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de muncă la negru”, spune Consiliul, adăugând că există 1,45 milioane salariaţi fără forme legale (23% din totalul salariaţilor). Exact acesta este riscul, spune Dan Schwartz, consultant fiscal. Introducând taxe pentru noi categorii rişti să micşorezi numărul celor care plătesc corect taxele, spune consultantul. Promisa reducere a CAS cu 5% la angajator nu justifică lărgirea bazei de impozitare. Banii vor putea fi obţinuţi mai degrabă din nou introdusa taxă se stâlp decât din lărgirea bazei CAS care probabil nu va aduce mai mulţi bani statului.
Succesul măsurii nu este asigurat, totul depinde de cum va fi implementată măsura, spune şi consultantul fiscal Gabriel Biriş. “Depinde cum o fac, trebuie să câştige toţi. Extinderea trebuie însoţită de plafonarea bazei de calcul la toate contribuţiile, pe fiecare persoană, nu pe fiecare sursă de venit a acestei persoane”, afirmă el. Contrar riscul este ca lărgirea să nu reprezinte nimic altceva decât o mână băgată de stat în buzunarul celor care până acum nu plăteau CAS pe anumite venituri.
