Românii plătesc unul dintre cele mai mari preţuri la curent din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare, spune Eurostat. Experții susțin că, deși avem resurse proprii, firmele interpuse umflă factura. De asemenea, ajutoarele pentru energia verde cresc prețul.
Plătim unul dintre cele mai mari prețuri la energie electrică din spațiul comunitar, costuri superioare fiind suportate doar de germani, portughezi, ciprioţi şi spanioli, în timp ce preţurile cele mai mici sunt în Finlanda, Letonia şi Luxemburg, potrivit datelor Eurostat. Statistica europeană s-a folosit de standardul puterii de cumpărare (purchasing power standards – PPS), o monedă comună artificială din care a exclus influenţa diferenţelor dintre preţurile din fiecare ţară. Astfel, relativ la costul altor bunuri şi servicii, România a înregistrat în a doua jumătate a anului 2014 un preţ mediu de 24,4 PPS pentru 100 kWh de electricitate, incluzând taxele. În Germania, preţul electricităţii a fost în aceeaşi perioadă de 28,5 PPS, în Portugalia şi Cipru de 27,4 PPS, iar în Spania 26 PPS.
“Avem combustibilul nostru nuclear și propriile resurse hidro. Însă prețul energiei electrice crește pe fluxul de distribuție și furnizare. Din rapoartele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) se poate observa diferența dintre energia consumată și cea tranzacționată. În urmă cu doi ani cantitatea de energie tranzacționată era de două ori mai mare decât cea consumată, adică sunt mai mulți interpuși până la consumatorul final, care măresc prețul. Este o creștere excesiv de mare a prețului atât pentru populație, cât și pentru industrie”, a precizat, pentru România liberă, Ionuț Purică, expert în energie. Conform rapoartelor ANRE, marii jucătorii din piața de distribuție și furnizare sunt companiile multinaționale.
Expertul explică cum se creează ciclul care generează creștere economică, ținând cont că am moștenit o industrie energofagă, pe care nu o putem închide peste noapte. “Când ai o astfel de industrie, prețul energiei este important în prețul produsului. La prețuri mai scăzute ale energiei industria devine mai competitivă și își crește volumul de vânzări. Astfel încasează mai mulți bani pe care îi poate utiliza pentru creșterea salariilor, ceea ce implică creșterea puterii de cumpărare a românilor și în investiții de creștere a eficienței energetice. Acest lucru înseamnă mai mulți bani la buget, statul putând, la rândul său, să investească în creșterea eficienței energetice. Astfel se creează un ciclu care conduce la creștere economică”, detaliază Ionuț Purică.
În România, preţurile electricităţii furnizate populaţiei au scăzut cu 2,9% în a doua jumătate a anului 2014, faţă de 2013. Eurostat a făcut publice şi date referitoare la ponderea taxelor în preţul mediu al electricităţii furnizate populaţiei. În cazul României, această pondere este de 27%, în timp ce media la nivelul UE este de 32%.
În ceea ce privește prețul gazelor pentru populaţie în Uniunea Europeană, incluzând taxele, România a înregistrat în a doua jumătate din 2014 cel mai scăzut preţ, respectiv 3,2 euro pentru 100 kWh, urmată de Ungaria (3,5 euro). Reamintim faptul că țara noastră și asigură din producție proprie circa 80% din cantitatea de gaz necesară consumului intern. Economistul ceh Tomas Holinka a precizat, într-o analiză pentru Moody’s, că România este singura ţară din Europa de Est care are o producţie proprie de gaze naturale suficient de mare pentru a rezista întreruperii exporturilor de gaze ruseşti.
"În urmă cu doi ani cantitatea de energie tranzacționată era de două ori mai mare decât cea consumată, adică sunt mai mulți interpuși până la consumatorul final, care măresc prețul.“- Ionuț Purică, expert în energie
