Ultimele date ale Ministerului român de Finanţe arată că avem de plătit în acest an un serviciu al datoriei publice guvernamentale de 60,14 miliarde lei (3,48 miliarde euro), din care ratele de capital (împrumutul propriu-zis) sunt de 49,54 miliarde lei (11,1 miliarde euro), iar dobânzile şi comisoanele aferente sunt de 10,6 miliarde le (2,37 miliarde euro sau 1,5% din PIB).
Din suma totală, serviciul datoriei interne (în principal faţă de deţinătorii titlurilor de stat emise pe piaţa internă) se cifrează la 32,07 miliarde lei (7,19 miliarde euro), restul fiind datorie externă. Raportat la indicatorii comunicaţi de către Comisia Naţională de Prognoză, anume o creştere economică de 3% şi un curs stabil leu-euro, datoria publică se va situa pe termen mediu la un nivel de 43% din PIB, dacă o raportăm la definiţia dată în legislaţia naţională, şi la 40% din PIB, potrivit metodologiei UE. Este mult? Nu, însă trebuie spus că nu doar nivelul datoriei în PIB contează, ci şi structura acesteia (termen scurt sau lung), precum şi costurile la care statele se împrumută. Din punct de vedere a ponderii datoriei în PIB, România stă în UE mai bine decât majoritatea statelor membre, cu excepţia Estoniei (10,3% la finele lui 2013), Bulgariei (18,3%) şi a Luxembourg-ului (23,6).
Cât priveşte costurile de împrumut România se află, cel puţin deocamdată, într-o poziţie mai bună decât ţări precum Ungaria sau Italia, penalizate de pieţele financiare pentru datorii în PIB de 75% şi, respectiv 132% din PIB. Cât de grav este acest 40% al României?
Punctul vulnerabil: deficitele guvernamentale
„România stă bine, în raport cu ponderea datoriei în PIB care este mult sub limita de 60%, în timp ce media UE este de 85%. Sunt însă două elemente, primul fiind structura datoriei. Pentru România jumătate este datorie internă, jumătate este datorie externă, ultima fiind cea mai periculoasă căci datoriile către proprii cetăţeni, cum sunt în Japonia sau Italia prezintă cele mai mici riscuri“, spune Aurelian Dochia, economist în cadrul BRD.
Un al doilea factor important este reprezentat de deficitele bugetare făcute de guverne, iar aici Guvernul Ponta pare a fi campion. După un promiţător 1,2% din PIB nivel la care se va încheia cel mai probabil acest an, în 2016 balanţa bugetului ar putea creşte la un nivel negativ de aproape 3%, urmare a unor măsuri precum micşorarea TVA la 19%. Deficitele obligă România „să aibă nevoie an de an de împrumuturi de pe piaţa internă şi externă de 10-15 miliarde de euro. Costurile la care ne-a împrumutat în ultima perioadă au fost foarte convenabile. Nu este însă sigur că situaţia va continua iar dobânzile ar putea ajunge mai sus, ceea ce ar fi o povară suplimentară“, spune economistul .
An de an pe buzele oficialilor zace în mod constant afirmaţia că nu există bani suficienţi pentru realizarea unor importante proiecte de investiţii publice, precum autostrăzi, căi ferate, reţele de irigaţii, unităţi energetice moderne etc. Cu toate acestea an de an plătim dobânzi uriaşe pe banii împrumutaţi. În 2015 vom plăti dobânzi cifrate la 2,73 miliarde euro, potrivit situaţiilor realizate de către Ministerul Finanţelor. “Ideal ar fi să nu avem astfel de poveri şi să folosim banii altfel. Necazul este că am trecut printr-o criză în care a fost nevoie să ne împrumutăm la creditorii internaţionali precum Comisia Europeană, FMI. Acest fapt a crescut datoria României căci noi aveam sub 15% din PIB în 2008. În perioada crizei am făcut faţă acesteia prin împrumuturi“, spune Dochia.
Se putea evita această situaţie. Da, dacă guvernele anterioare crizei ar fi pus bani deoparte pentru vremuri grele şi nu ar fi crezut că vremurile frumoase vor fi veşnice, spune economistul. “Am sfârşit anul 2008 cu un deficit în termeni reali de peste 9%. Într-un an în care am avut creştere de 6%, adică una foarte mare nu era normal să avem deficit de peste 5%, trebuia să avem excedent“, spune Aurelian Dochia. Politici prudente ne-ar fi obligat „să avem excedente în anii în care aveam creştere“.
Criza ne-a prins cu buzunarele goale şi cu deficit uriaş ce trebuia acoperit. „Nu am avut o rezervă din care să compensăm efectele şi a trebuit să reducem foarte mult şi acel deficit mare care îl avusesem“, spune Aurelian Dochia. Datoria publică riscă să crească proporţional cu un deficit de 2-3% din PIB pentru anul viitor, cauzat de măsuri anunţate recent de Guvern, mai spune economistul.
