Demersurile Guvernului privind declararea TVA și modificarea Codului Fiscal, cu așa-numita „amnistie fiscală“, sunt două căi de a scoate din paradisurile fiscale, inclusiv Panama, veniturile celor cu surse de bani sau bunuri nefiscalizate.
Pentru a avea un control real asupra sumelor care trebuie impozitate, este necesar să avem un sistem informatic care să funcţioneze. „Acum, toată lumea se plânge de acea Declaraţie 394 a TVA pentru firme, unde sunt raportate tranzacţiile făcute de companii”, susține Gabriel Sincu, expert fiscal, director executiv Ernst&Young. „Dacă acest sistem ar funcţiona, la nivel de ANAF ar exista un fel de tablou uriaș, în care se pot vedea toate tranzacţiile. Vezi unde se sifonează bani și i-ai prins imediat”, spune Sincu.
„Știm că e dificil. Poate că ANAF nu a făcut cea mai bună alegere hotărând să dezvolte tot ce înseamnă sistemul informatic de gestiune a acestei declaraţii, poate că trebuia să facă un nou soft, la o firmă specializată”, opinează responsabilul Ernst&Young.
Pe de altă parte, Gabriel Sincu s-a referit la proiectul de modificare a Codului Fiscal pentru impozitarea marilor averi, în care s-ar introduce o declaraţie de patrimoniu. Conform proiectului, după terminarea unei perioade de graţie de șase luni, ar urma ca oamenii de afaceri să depună declaraţii de patrimoniu. Cei ce nu-și vor declara averea reală vor suporta un impozit penalizator de 50%. Măsura îi scapă pe cei vizați de acuzațiile de evaziune fiscală, nu și de răspunderea penală, dacă veniturile provin din activități ilegale.
Sincu e chiar mai radical. „Vine Fiscul – spune acesta – și pune 75% taxare pe veniturile nedeclarate. E o metodă de a rezolva problema”.
A avea un off-shore în Panama sau în alt paradis fiscal nu e o infracţiune, dacă se respectă legislaţia fiscală. Ce caută azi autorităţile române sunt eludările Fiscului, prin sifonări de bani. Episodul Panama Papers e al doilea, după scandalul Luxemburg Leaks (cunoscut sub acronimul LuxLeaks), dezvăluit, ca și Panama Papers, de Consorţiul Internaţional al Jurnaliștilor de Investigaţie. În acesta, din surse confidenţiale, s-a vădit cum, între anii 2002 și 2010, PricewaterhouseCoopers și-a ajutat clienţii să se optimizeze fiscal ilegal, eludând fiscul din ţara de rezidenţă cu ajutorul Luxemburgului.
Panama, zonă de opacitate fiscală
Cum ajungem la oamenii aceștia? Foarte greu, explică expertul fiscal. „În afară de a avea acces, într-un fel sau altul, la dosare, nu văd cum. În momentul de faţă, România e în sistemul internaţional de schimb de informaţii fiscale, dar Panama nu știu să fi aderat la protocol. Atunci, acolo rămâne în continuare o zonă de opacitate”, a explicat pentru RL Gabriel Sincu.
Totuși, e clar că, pe lângă Mossack Fonseca, mai există o mulţime de firme ce fac același lucru. Guvernul danez plătește câteva sute de mii de euro unui individ cu identitate protejată, pentru dosarele daneze din Panama Papers. Dar Copenhaga trebuie să dovedească apoi că datele sale sunt corecte. Cum se procedează? „Ei au celălalt capăt al firului. Vor trage de el. Banii au plecat din Danemarca. Vor găsi urme și acolo. «Sumele au plecat de aici către firma asta. Ia să le punem cap la cap! Ce reprezintă? Există documentaţie? Arătaţi-ne dacă tranzacţia e adevărată sau artificială. Nu puteţi să demonstraţi, deci este artificială. OK, daţi-ne o taxă pe suma respectivă!»“, a detaliat Sincu pentru RL metoda de scoatere la lumină a banilor sifonaţi în paradisuri fiscale.
Germanii au plătit o „cârtiță“
Va dura la fel de mult ca lupta anticorupţie, ce parcă nu se mai termină? E aceasta o acţiune fără sfârșit sau nu? Depinde ce se dorește a fi făcut, argumentează expertul Ernst&Young. „A fost această discuţie în urmă cu vreo 10 ani, în Germania, cu LuxLeaks. Fiscul german a plătit unui fost funcţionar de la o bancă elveţiană niște bani, ca să le dea un CD, cu numele celor ce aveau conturi la sucursalele luxemburgheze. Apoi, ministrul de Finanţe german a ieșit la tv și a spus: «Uite, avem CD-ul. Îl vedeţi? Acesta e CD-ul. Vă știm. Vă așteptăm la noi până la data de… ca să reglăm treaba. Dacă nu, venim noi după voi!». Iar oamenii au venit, n-au avut încotro“, a declarat Gabriel Sincu pentru „România liberă”.
Pentru aceasta însă România trebuie să aibă inspectori fiscali pregătiţi, nu oameni speriaţi, ce aplică legea maximal, ca să fie siguri că nu greșesc, după principiul „lasă mai bine să decidă instanţa, eu îţi iau tot”, spune Sincu. „Fiscul Român ar trebui să-și pregătească oamenii, să-i școlarizeze, ca să fie capabili de o astfel de operaţiune. Din păcate, inspectorii fiscali au în continuare abordări din perioada de dinainte de 1948. De multe ori, discuţia cu un inspector fiscal din România seamănă cu cea cu un perceptor din perioada fanariotă. Tu nu trebuie decât să te execuţi și el are întotdeauna dreptate”, a detaliat pentru RL responsabilul Ernst & Young.
Cine sunt milionarii români din Panama Papers
Peste 100 de români, din care 60 de afaceriști, au achiziționat firme offshore de la Mossack Fonseca și apar în Panama Papers, conform RiseProject: Ion Ţiriac; Remus Truică (legat de Beny Steinmetz); Elan Schwartzenberg (conexat cu Rupert Murdoch), Tal Silberstein (om de afaceri, consultant politic); Corneliu Iacubov; Gabriel Comânescu; Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană); Frank Timiș; Ilie Busuioc (patronul Ocean Fish); Robert Roșu (fondator Ţuca, Zbârcea și Asociaţii); Dumitru Onică (finul lui Darius Vâlcov); Daniel Ţepeș (unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de capital din România), Ovidiu Semenescu (fost finanţator Money.ro TV, patron Euromedia), Iurie Ozerov (om de afaceri moldovean din cercul oligarhului Anatol Stati).
