1.8 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCum ne afectează pierderile băncilor grecești

Cum ne afectează pierderile băncilor grecești

Două mari bănci din Grecia, care au filiale și în România, au raportat pierderi importante. Economiștii vorbesc despre impactul negativ asupra monedei unice, care ne va afecta în mod direct, dar și despre deteriorarea schimburilor comerciale între cele două țări.

National Bank of Greece și Alpha Bank, bănci prezente și în țara noastră, au raportat pierderi substanțiale în trimestrul doi din 2015, din cauza majorării ratei creditelor neperformante. Deși Banca Națională (BNR) a dat asigurări în repetate rânduri că nu există pericole pentru filialele din România, situația din Grecia poate afecta stabilitatea monedei unice, dar și relațiile comerciale dintre companiile românești și cele elene. Pe de altă parte, este posibil ca filialele băncilor cu capital grecesc din țara noastră să-și schimbe proprietarii.

„Unele dintre băncile grecești ar putea fi presate să vândă, inclusiv filialele din România. În ultima vreme, băncile cu capital autohton au fost interesate de astfel de oportunități, un exemplu fiind Banca Transilvania, care a achiziționat Volksbank“, a precizat, pentru România liberă, analistul economic Aurelian Dochia. Acesta arată că filialele din țara noastră sunt entități independente și singurul impact este acela ce vine pe canalul finanțărilor de la băncile mamă. Însă, în prezent, filialele locale nu depind de împrumuturi de la băncile din Grecia. „Iar invers, adică banii de la filialele din țara noastră nu pot ieși atât de ușor către băncile mamă. BNR supraveghează acest lucru“, spune Dochia.

Profesorul de economie Cristian Păun explică însă că ne putem îmbolnăvi din cauza crizei din Grecia fiindcă facem parte din aceeași grupare economică – UE, respectiv piața unică. „Aparent suntem puțin expuși fiindcă nu am adoptat euro, dar avem expunere pentru că vrem să fim stabili față de moneda unică. Ne va afecta destabilizarea euro ca urmare a problemelor din băncile grecești“, ne-a declarat Păun.

Iar Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), arată că problemele băncilor grecești afectează schimburile comerciale dintre cele două țări. „Orice bancă din orice țară care intră în dificultate de finanțare din motive care țin de mediul economic din țara respectivă afectează direct sau indirect afacerile companiilor românești cu firmele partenere. Și în cazul operațiunilor de export, dar și de import, firmele riscă fie să nu își mai încaseze banii, fie să-i încaseze parțial sau cu întârziere“, spune reprezentantul ANEIR. Ionescu susține că, din cauza situației din Grecia, companiile românești trebuie să fie atente și la informațiile privind sistemul bancar. „Fiindcă până acum se verifica doar bonitatea partenerilor de afaceri, iar acum este necesar să verifice și bonitatea băncilor cu care se lucrează. De asemenea, prin contract, ar trebui să se solicite plata în avans, înainte de livrare, fiindcă scrisoarea de garanție a băncilor nu mai este suficientă în acest caz“, detaliază Mihai Ionescu.

Ce au pățit băncile grecești

Cel mai mare creditor elen, Na-tional Bank of Greece, a înregistrat în perioada aprilie – iunie 2015 pierderi de 1,614 miliarde de euro, comparativ cu pierderile de 159 milioane de euro în trimestrul doi din 2014. Rata creditelor neperformante a urcat, la 30 iunie, la 24,6% din totalul portofoliului de împrumuturi.

De asemenea, Alpha Bank, al patrulea grup bancar elen după active, a raportat pierderi nete de 838,4 milioane de euro, în primele nouă luni din acest an, față de un profit de 129,3 milioane de euro în perioada similară din 2014. Rata creditelor neperformante a crescut la 30 septembrie la 36,5% din totalul portofoliului de împrumuturi, față de 33,8% la sfârșitul lunii martie.

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro, potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunțate sâmbătă de Banca Centrală Europeană, și la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă