Compania de Drumuri a comandat în pripă studii de fezabilitate pentru realizarea unor variante de ocolire ale staţiunilor Comarnic şi Buşteni.
Ratată încă o dată – a treia – concesiunea unei autostrăzi pe Valea Prahovei, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a lansat în mare grabă proiectul realizării a două centuri ocolitoare pentru staţiunile Comarnic şi Buşteni. Lipsa acestora este considerată cauza aglomeraţiei ce pune la încercare nervii a zecii de mii de români în fiecare săptămână.
Practic, compania va arunca aproximativ 60.000 de euro pe două studii de fezabilitate, făcute în pripă, a căror existenţă este însă cerută de lege pentru ca licitaţia de construire a centurilor să poată avea loc. „În mod corect, realizarea unui studiu de fezabilitate complet, de calitate ar costa 15.000 de euro pe kilometru“, spune şeful unei firme de proiectare şi consultanţă în domeniul drumurilor. Făcut calculul la o lungime de 5 kilometri pe fiecare centură, studiile aferente ar fi trebuit să coste 150.000 de euro. Însă CNADNR a limitat valoarea la 30.000 de euro pe fiecare studiu, astfel încât să poată atribui contractul prin încredinţare directă, fără licitaţie. Cele două studii de fezabilitate vor fi inutile căci firmele ce vor câştiga licitaţiile de realizare a centurilor vor fi nevoite să îşi facă propriile proiecte.
Cât de utile vor fi centurile
Trebuie subliniat faptul că cele două centuri vor fi realizate în bună măsură prin tuneluri, deoarece suprafeţe întinse pe versanţii văii sunt ocupate de construcţii, iar exproprierile ar fi foarte scumpe. Dar nici tunelurile nu sunt o soluţie simplă. De regulă, costul de construire a unui kilometru de şosea în tunel poate ajunge la 30 de milioane de euro, ceea ce va determina un cost total al proiectului de câteva sute de milioane de euro. Administrarea tunelurilor ridică alte probleme.
„Orice tunel mai lung de 500 de metri trebuie să aibă sensuri separate, sisteme de ventilaţie puternice, un alt tunel de evacuare dedesubt în caz de urgenţă, echipaje de salvare, de pompieri, toate pe parcursul a 24 de ore. Este vorba de echipaje de 30-40 de oameni în trei schimburi cu salvări, maşini de întreţinere cu post dublu de conducere în ambele direcţii. Cine va asigura aceste costuri pe durata de exploatare a autostrăzii?“, spune un inginer de drumuri ce a lucrat în proiectul unei autostrăzi pe Valea Prahovei. Mai mult, în zona Sinaia soluţia cu tunel presupune realizarea unui viaduct peste vale la intrarea în staţiune dinspre sud. Variantele de ocolire nu vor soluţiona total problema. Rămân vitezele mici de coborâre-urcare pe cele 14-15 serpentine strânse situate la coborârea din Predeal spre Braşov, mai spune specialistul.
Care sunt argumentele pro
Nu toţi se îndoiesc însă de utilitatea centurilor ocolitoare. Unul dintre optimişti este Mihai Alexandru Crăciun, un inginer pasionat de infrastructură, iniţiator al forumului „peundemerg“. „Blocajele de week-end de pe Valea Prahovei au două cauze principale: conflictul între traficul local din fiecare stațiune și traficul de tranzit spre următoarele (staţiuni – n.red.). Capacitatea redusă de preluare a fluxului de autoturisme în fiecare stațiune. Soluțiile sunt incluse în enunțul problemei și le găsim aplicate pe larg în Austria, Elveția, Italia, Franța. Adică în masivul mult mai greu al Alpilor.
Respectiv prima problemă se rezolvă separând cele două fluxuri de trafic. Adică adăugând centuri la fiecare localitate-problemă. Vorbim deci de patru centuri de o bandă pe sens: Comarnic, Sinaia – nu, Sinaia nu are centură, ci doar o stradă paralelă cu centrul –, Bușteni și Azuga. Sigur, într-o vale îngustă și ocupată pe întreaga lățime de construcții nu mai este loc de o centură complet izolată.
Tocmai de aceea soluția evidentă sunt tunelurile. Sinaia are nevoie de două tuneluri de circa 2 km fiecare prin versantul estic al Văii, Bușteniul de un tunel de 3-4 km pe același versant estic, iar Comarnic și Azuga pot fi ocolite fără probleme la sol pe versantul vestic“, spune el într-o postare pe site-ul menţionat de internet. Studiile de fezabilitate vor fi efectuate, în termen de patru luni, de către firma franceză Egis, aceasta fiind cea care a asistat statul în relaţia cu Bechtel la realizarea autostrăzii Transilvania. Finanțarea contractelor este asigurată de la buget.
