Statul va returna eşalonat, timp de cinci ani, taxa auto plătită de cetăţenii români, asta după ce Curtea Europeană de Justiţie a decis că aceasta este ilegală. Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, statul are mai mult de pierdut prin plata eșalonată a datoriei, deoarece are de plătit o dobândă usturătoare.
Mulți români au dat statul în judecată pentru a-și recupera banii plătiți pentru taxa auto, cunoscută și sub numele de taxă de poluare, instanțele fiind asaltate cu astfel de plângeri. Primul român care a făcut acest lucru este arădeanul Ilie Iluna, care în 2008 și-a cerut returnarea banilor în justiție. Au urmat mai multe decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) fiindcă statul român a încercat să fenteze hotărârile Curții de la Luxemburg operând mici schimbări cosmetice, fără a elimina, însă, problemele de fond. Iată că după ani de zile Guvernul a decis să restituie acești bani printr-o simplă cerere adresată Fiscului, fără ca cetățenii să se mai adreseze instanțelor.
Ordonanța a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial. Consultantul fiscal Adrian Bența arată că nu toți cei care au plătit taxa de mediu vor primi banii înapoi, ci doar cei care au achitat-o înaintea apariției OUG 9/2013. Iar consultantul fiscal Dragoș Patroi detaliază, precizând că, practic, pot fi restituite, la cerere, doar taxele plătite după data de 1 ianuarie 2010. Această situație se aplică dacă plătitorul taxei nu a desfășurat nici o altă acțiune care să conducă la suspendarea prescripției, cum ar fi, spre exemplu, demararea unei acțiuni în instanță. Cererile de restituire se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar decizia de soluționare se comunică contribuabilului în termen de 10 zile de la emitere. Aceste termene sunt valabile anul acesta, conform art. 70 din Codul de Procedură Fiscală.
Dacă cererile vor fi depuse în anul următor, termenul de 45 de zile se prelungește cu încă 60 de zile, dacă autoritatea fiscală consideră necesar că trebuie să obțină probe suplimentare, conform noului termen de rezolvare a solicitărilor contribuabilului prevăzut în noul Cod de Procedură Fiscală. În cazul în care solicitarea contribuabilului de restituire a taxei de poluare este refuzată, se poate depune contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei. Aceeași OG prevede și acordarea unui ecotichet la cumpărarea unui autoturism electric sau hibrid.
Ce spune legea
Avocatul Gheorghe Piperea a explicat, pentru „România liberă“, de ce socoteala guvernanților nu se potrivește cu cea din târg și cum scumpul mai mult păgubește: „Plățile eșalonate s-ar putea să fie o greșeală. Jurisprudența românească, mai precis Curtea de Casație, s-a pronunțat arătând că în cazul în care există o diferență în timp între momentul în care se restituie banii și cel în care s-a făcut efectiv plata, la suma respectivă se adaugă o dobândă, însă atenție, nu cea legală, care în prezent este de circa 3%, ci una care poate să ajungă la 18-19% pe an. Oricum este o măsură inechitabilă fiindcă cei care au plătit această taxă au achitat-o integral şi nu eşalonat, aşa cum vrea acum Guvernul să returneze banii încasaţi fără temei legal”. Acesta reamintește decizia CJUE în cazul Nisipeanu, Curtea precizând că statul trebuie să returneze de bună voie și integral, fără eșalonări sumele aferente acestei taxe. Însă, agentul guvernamental la CJUE, Răzvan Horațiu Radu ne-a declarat că: „Până acum nu există o jurisprudență a CJUE care să interzică expres eșalonarea restituirii banilor. Această problemă face analiza Curții în cauza Ciup, care însă este pe rol. Urmare a jurisprudenței de până acum, o restituire, fie ea și eșalonată, cu siguranță reprezintă un pas înainte și creează premisa descongestionării instanțelor de judecată care au în analiză mii de astfel de solicitări”.
De asemenea, Piperea arată că nu există termen de prescriere în acest caz, iar statul trebuie să returneze toți banii pe care i-a încasat încălcând dreptul comunitar. „În Constituție, acolo unde se vorbește despre garantarea dreptului de proprietate se amintește și despre garantarea creanțelor contra statului, adică a datoriilor statului. Cu alte cuvinte o astfel de datorie este imprescriptibilă. Iar dacă o lege prevede că o astfel de datorie se prescrie, atunci este neconstituțională”, ne-a spus Piperea. Și agentul guvernamental spune că problema termenului de prescripție ține de dreptul intern și nu a fost analizată până acum de Curtea de la Luxemburg.
