În goană după economii la buget care să justifice scăderea diferitelor taxe şi care să dea impresia excedentelor bugetare, Guvernul a amputat masiv în ultimii ani investiţiile publice. Atenţionarea a fost făcută ieri de către Consiliul Fiscal într-o opinie formulată privind reducerea TVA la alimente de la 1 iunie.
Lucrări de autostrăzi sau de modernizare a drumurilor naţionale blocate cu lunile, proiecte de realizare a unor noi unităţi energetice hidro sau nucleare despre care se vorbeşte an de an, mai ales cu ocazia vizitelor externe ale guvernanţilor, dar care în fapt nu avansează deloc, reţele de irigaţii a căror lungime scade an de an în loc să crească, perdele forestiere existente doar pe hârtie, astfel poate fi descrisă România ultimilor ani din punct de vedere a investiţiilor publice. Cu greu pot fi văzute progrese în dezvoltarea infrastructurii de transport, medicale sau energetice, iar impresia de ţară încremenită este confirmată de statistici.
Anul trecut, România a înregistrat cel mai mic nivel al investiţiilor publice în PIB, a arătat ieri Consiliul Fiscal (CF), organism independent însărcinat cu supervizarea politicilor fiscale ale statului, în raportul său privind reducerea TVA la alimente începând din data de 1 iunie. Calcule făcute de către „România liberă“ arată involuţia. Dacă în 2009 ponderea în PIB a cheltuielilor de capital a fost de 4,6% din PIB, acesta fiind maximul înregistrat în ultimul deceniu, anul trecut ponderea a fost de 2,5%. În doar trei ani ponderea investiţiilor aproape că s-a înjumătăţit. Dar ce înseamnă aceasta? Că în 2014, în comparaţie cu 2009, s-au cheltuit mai puţin cu 3 miliarde de euro, sumă din care s–ar fi putut construi 500 de kilometri de autostradă, desigur dacă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar fi avut capacitatea administrativă de a gestiona proiecte atât de ample.
Practic Guvernul Ponta a sacrificat viitorul pentru a lăsa impresia că prezentul bugetar stă bine. Consiliul Fiscal afirmă că pentru economie o amputare continuă a investiţiilor este periculoasă. „Execuția bugetară din primele luni ale anului 2015 consemnează în continuare o evoluție mult sub program a cheltuielilor bugetare, în special a celor de investiții“, spun economiştii CF. Politici de tipul „TVA mai mică contra investiţii mai puţine“ sunt păguboase şi afectează potenţialul de creştere economică.
„O acomodare a reducerii de TVA aflate în discuție în această opinie printr-o nouă reducere a investițiilor publice, în condițiile în care începând cu anul 2012 acestea au intrat pe un pronunțat trend descendent ar putea avea consecințe majore pe termen mediu și lung asupra potențialului de creștere economică, dat fiind necesarul major de investiţii publice în infrastructură“, avertizează CF. Regiuni importante ale ţării precum Moldova sau Oltenia sunt legate de restul ţării prin şosele modeste cu doar o bandă pe sens iar consecinţele se văd. Investitorii importanţi le ocolesc iar discrepanţele de dezvoltare sunt majore. Potrivit CF, în 2014 investiţiile publice au consemnat minimul ultimilor 9 ani ca procent din PIB.
Power-point-urile înlocuiesc şantierele
Guvernul pare a înlocui însă cifrele seci prezentate de Finanţe sau concluziile deloc optimiste ale CF cu propriul lui discurs conform căruia investiţiile publice beneficiază de maxima atenţie. În toamna anului trecut, Guvernul a prezentat o listă conţinând nu mai puţin de 115 obiective majore de investiţii, de implementat până în 2020. Cu fix un an înainte acelaşi Guvern prezenta un alt „Plan naţional de investiţii strategice şi creare a locurilor de muncă“ ce vorbea de investiţii cifrate la 10 miliarde de euro doar în anul respectiv.
În realitate în 2013 s-au alocat 2,9 din PIB pentru investiţii, adică mai puţin de 5 miliarde de euro. Doi ani după ce planul a fost anunţat, proiecte importante menţionate de acesta rămân în continuare moarte. Este vorba de grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, de Centrala Tarniţa – Lăpuşeşti, de programul de umplere a canalelor de irigaţii sau de autostrăzile Comarnic -Braşov, Piteşti – Craiova sau de centura Bucureşti Sud.
[(O – n.red.) nouă reducere a investițiilor publice în condițiile în care începând cu anul 2012 acestea au intrat pe un pronunțat trend descendent (anul 2014 consemnâ nd de altfel minimul ultimilor 9 ani ca procent din PIB după standarde ESA2010) ar putea avea consecințe majore pe termen mediu și lung asupra potențialului de creștere economică, dat fiind necesarul major de investiții publice în infrastructură.“, potrivit Consiliului Fiscal.
