Una dintre cele mai contestate inițiative legislative din acest an, „taxa de solidaritate“, care fusese însă trecută la „discutate și uitate“ după protestele publice, revine în discuție. Ministrul Finanțelor vorbește din nou de o taxă „de solidaritate“, care se va aplica de la anul fără discuție.
Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa (foto), a anunţat miercuri seară că, de anul viitor, angajatorii ar putea plăti 2% la bugetul statului, o taxă raportată la fondul de salarii, justificând această măsură prin faptul că există o directivă UE obligatorie în acest sens. Motivația sa este hilară: „Să aibă şi el (angajatorul – n.red.) o responsabilitate faţă de bugetul de stat“.
Asta în condițiile în care povara fiscală asupra angajatorului pentru munca prestată de salariați este uriașă, una dintre cele mai mari rate din Europa. Afirmația lui Mişa seamănă cu cea a premierului Mihai Tudose, care justifica de ce vrea Guvernul să impună taxa de solidaritate persoanelor fizice. „Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului, şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani“, declarase premierul Mihai Tudose. Ulterior, a revenit asupra acestei intenții, pe care a trecut-o la „discutate și uitate“.
„Noua“ taxă e veche, dar va fi mai mare
Ministrul Finanțelor a explicat și cum va arăta noua formă a taxei de solidaritate: „Va mai fi o taxă – în principiu, o vom numi taxă de solidaritate, în principiu aşa se discută, trebuie să vedem exact care va fi decizia finală –, de 2%, care va reveni angajatorului“. El a precizat, conform Mediafax, că această taxă „este prevăzută la nivelul Comisiei Europene, nu e o taxă nouă pe care o instituie Guvernul“. „Există o directivă europeană care ne obligă să aplicăm un anumit procent fondului de salarii. Această taxă nu poate fi eliminată sub nicio formă (…) Este o directivă europeană care reglementează pentru fondul de salarii o anumită taxă. Nu numai mediului privat, ci și sistemului public. 0,25 este valoarea exactă a taxei. Taxa o plăteşte angajatorul la fondul de salarii“.
Senatorul liberal Florin Cîțu a explicat ce presupune „taxa de solidaritate“, în fapt o majorare a unui impozit existent. „Domnul Ionuţ Mişa are probleme de a înţelege sau nu cred că ştie legile din România, pentru că în acest moment există o taxă de 0,25% pentru plata creanţelor salariale, constituirea unui fond de garantare pentru plata creanţelor salariale, care se aplică la fondul de salarii. La această taxă face referire, dar este în Legea 200 din 2006, care transpune o directivă europeană. Deci ceea ce ne spune domnia sa este că vrea să crească această contribuţie de la 0,25% la 2%, vrea să -crească taxele pe angajator“, a scris senatorul pe pagina sa de Facebook.
Încă o promisiune ratată
Ulterior, Ministerul Finanțelor a emis un comunicat în care a precizat că, de fapt, „contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială“, care se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de Garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Totuși, ministrul a explicat presei că 90 la sută din noua taxă vor merge la buget pentru „diverse cheltuieli bugetare“, iar 10 la sută – pentru plata contribuțiilor în cazul angajaților din firmele care ajung în insolvență.
Majorarea acestei taxe, care va rămâne la angajator, vine în contextul în care ministrul a mai afirmat că nivelul contribuțiilor sociale va scădea de la 39% la 35% și acestea vor fi transferate integral în sarcina angajatului, urmând a fi reținute și virate tot de patron. Mișa a mai declarat că din 2018 va scădea impozitul „pe absolut toate veniturile“, de la 16% la 10%, însă Guvernul renunţă la măsura de neimpozitare a salariilor sub 2.000 de lei.