Luarea unui credit în condiţii avantajoase este un vis pentru oricare dintre cele câteva sute de mii de IMM din România. Banii au ajuns o resursă rară şi în ultimii cinci ani băncile au returnat în ţările lor de origine nu mai puţin de 9 miliarde de euro, potrivit BNR. Economiştii susţin însă că banca centrală, prin politicile duse, a descurajat băncile să dea credite sectorului privat.
Banca Naţională a României (BNR) şi economiştii cunoscuţi par a nu se pune de acord asupra responsabilităţilor ce revin în privinţa creditării dificile a IMM din România. Piedicile puse de bănci IMM atunci când ultimele cer credite lovesc în creşterea economică. Pentru România lucrurile sunt din acest punct de vedere mai proaste decât erau chiar în urmă cu şapte ani, arată o analiză a Comisiei Europene. Aceasta a realizat indexul „accesul IMM la finanţare“ care ia în considerare percepţia IMM din fiecare ţară asupra accesului la creditare şi nivelul dobânzilor percepute de bancheri şi monitorizează evoluţiile privitoare la accesul la resurse financiare şi analizează diferenţele între statele membre.
Punctul de referinţă este anul premergător crizei, respectiv 2007, iar datele se referă la situaţia din 2013. În medie accesul la creditare s-a ameliorat în 25 de ţări europene şi s-a înrăutăţit în şase dintre acestea printre care şi România. În medie, indexul creditării a crescut în UE cu 9 puncte după 2007. Ţările ce o duc cel mai bine din acest punct de vedere sunt Luxemburg şi Franţa (ambele cu scor 128 faţă de 100, nivelul de referinţă pentru 2007) şi Austria (122 puncte). Evoluţii critice s-au întâlnit în 2013 în Grecia (78 de puncte), Cipru (79 de puncte) şi România (85 de puncte).
Mugur Isărescu: Unde s-au dus banii pentru creditare
Una dintre cauzele ce a încetinit avansul PIB în ultimii ani este ieşirea a 9 miliarde de euro peste graniţe în ultimii cinci ani, a spus ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Dacă ar fi rămas în ţară banii ar fi fost direcţionaţi către creditarea IMM. „Dacă peste ajustarea fiscală se suprapune un proces necontrolat de deleveraging, de retragere a capitalului străin, creşterea economică ar fi mult mai greu de realizat. De la începutul crizei au avut loc retrageri de 9 miliarde euro în cinci ani, iar circa o treime a avut loc într-un singur an, în 2013. De ce a încetinit creşterea economică trebuie să aibă în vedere şi această caracteristică, s-a suprapus şi pe un proces de ajustare fiscală destul de ambiţios“, a declarat Isărescu. Potrivit lui, creditarea suferă modificări structurale. Reorientarea spre piaţa internă la nivelul surselor de finanţare este însoţită în mod firesc de creşterea importanţei relative a creditării în moneda naţională. „Nu spun adio, credit în valută!, dar oricum cred că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Spun adio unei debalansări, unui dezechilibru masiv între creditarea în moneda locală şi cea în valută“, a precizat Isărescu. Guvernatorul a punctat că, în România, creditul în valută a scăzut sub 60%, preconizând că va ajunge chiar la sub 50%. Guvernatorul speră că procesul nu va genera „o constrângere excesivă la nivelul ofertei de credite şi, pe cale de consecinţă, la adresa creşterii economice a României“.
Florin Cîţu: BNR a descurajat creditarea sectorului privat
Economişti cunoscuţi preferă însă să explice situaţia precară în care se găseşte creditarea IMM nu atât prin miliardele de euro ce au părăsit România în ultimii ani, cât prin politicile neinspirate ale băncii centrale. „Sunt 5 ani în care BNR a avut o politică clară de finanţare indirectă a statului pentru că a oferit lichiditate în sistem pe termen scurt. Acest lucru a fragilizat sistemul bancar care este acum expus cu 20% din active pe riscul oferit de stat şi a menţinut economia în criză pentru că finanţarea nu a putut ajunge în sectorul privat. În plus, efectele acestei politici monetare de canalizare a fondurilor către stat a contribuit decisiv la reducerea PIB potenţial“, spune el, într-o postare pe blogul său.
Finanţarea oferită de banca centrală în perioada 2008-2012 a fost doar pe termen scurt. Lichiditatea era oferită de BNR în schimbul obligaţiunilor de stat, dar numai pe o perioadă de şapte zile.
„Băncile trebuiau în fiecare săptămână să aştepte şi să vadă dacă BNR va prelungi sau nu «injecţia» de lichiditate. În aceste condiţii era imposibil pentru sistemul bancar să crediteze economia pe termen lung. S-a ales soluţia mult mai simplă, dar mai riscantă de a se expune din ce în ce mai mult pe sectorul guvernamental în detrimentul sectorului privat“, afirmă economistul.
Faţa ascunsă a creditării
Statisticile par a fi confirmate de mărturisirile oamenilor de afaceri. „În România doar 10% din firme pot accesa un credit. Prima problemă este cea a garanţiilor. Un imobil este evaluat la 40% din valoarea sa. Un imobil de 100.000 de euro este socotit la 40.000 de euro, iar cu aplicarea unui coeficient de 1,2 împrumutul va fi doar de 25.000 de euro“, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). O a doua problemă este cea a primirii unui credit doar pe baza unui plan de afaceri prezentat băncii. „Nici normele prudenţiale ale băncilor, impuse în ultimă instanţă de BNR, şi nici condiţiile pieţii nu permit acordarea unui credit pe baza unui astfel de plan“, mai spune el.
