Deşi cultivarea OMG este interzisă prin lege în UE, europenii – inclusiv românii – consumă zilnic produse care au în componenţă OMG. Acestea se găsesc atât în alimentele procesate, cât şi în suplimentele alimentare şi medicamente. De cele mai mult ori, prezenţa OMG nu este specificată pe ambalaje, pentru că legea europeană nu obligă producătorii să facă acest lucru.
O mişcare sprijinită de industria de protecţie a plantelor, dar şi de asociaţiile europene de fermieri, a început să se manifeste în spaţiul european, inclusiv în România, în sprijinul modificării legislaţiei care interzice cultivarea OMG.
Reprezentanţii marilor companii din sectorul agro-chimic, fermierii, dar şi experţii europeni din domeniu consideră că UE acţionează cu dublu standard atunci când permite importurile de OMG (din considerente politice, legate de relaţia cu SUA), interzicând, în acelaşi timp, cultivarea în spaţiul comunitar. Ei consideră că liderii europeni trebuie să ia o decizie politică şi strategică în lunile care vin, în vederea modificării actualului cadru legislativ privind cultivarea OMG.
O decizie surprinzătoare
În 25 iulie a.c., Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a dat un verdict stupefiant pentru oamenii de ştiinţă din domeniu, dar şi pentru fermieri. CEJ a hotărât că organismele obţinute prin mutageneză (un set de tehnici care fac posibilă modificarea genomului unei specii fără inserarea de ADN străin) sunt OMG şi se supun aceleaşi directive care interzice cultivarea lor. Experţii din departamentele de genetică au explicat că decizia nu are baze ştiinţifice şi este cu atât mai surprinzătoare cu cât fiecare plantă de pe planetă se află azi aici datorită mutaţiilor apărute în timpul evoluţiei.
Decizia CEJ a fost dezbătută, zilele trecute, în cadrul unei întâlniri între reprezentanţi ai AgroBioTech, Alianţei Industriei Seminţelor, Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România şi Ambasadei SUA la Bucureşti. În opinia vorbitorilor, piaţa europeană trebuie să se deschidă spre OMG pentru a putea satisface cerinţele tot mai mari de hrană ale populaţiei, dar şi pentru a putea face faţă concurenţei acerbe pe care SUA şi China o fac pe piaţa mondială a cerealelor. Aceasta, în condiţiile în care majoritatea culturilor din aceste zone ale lumii sunt OMG (n.r. – cu producţii mult mai mari, plantele fiind mult mai rezistente la dăunători şi la condiţii climatice extreme).
Sitaru: Vom produce porumb şi nu vom avea cui să-l vindem
Nicolae Sitaru, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa şi unul dintre cei mai mari fermieri din ţară, spune că România trebuie să aibă o reacţie fermă la decizia CEJ şi să pledeze pentru o nouă legislaţie care să permită utilizarea noilor tehnici de selecţie a plantelor. ”Suntem într-un blocaj (în UE – n.n.). În actuala situaţie, producţiile noastre vor rămâne cu randamente slabe faţă de cele ale competitorilor. Vom ajunge să producem porumb fără a mai avea cui să-l vindem, pentru că nu vom mai fi competitivi la preţ. Blocajul se datorează şi faptului că în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European sunt oameni care habar nu au de agricultură, iar situaţia aceasta este valabilă, probabil, şi în cazul altor state. Iar noi aşteptăm decizii vitale de la ei”, a spus Sitaru. El a subliniat că ONG-urile de mediu precum Greenpeace s-au opus şi se opun cultivării OMG fără să asculte vocea ştiinţei, iar consumatorii nu au putut afla adevărul. “Consumatorii ascultă vocea care este cea mai puternică, iar aceasta a fost cea a ONG-urilor”, a spus fermierul.
Buzdugan: Mă simt învins de “inchiziţia” de la Bruxelles
Directorul general al Agricost SA, societatea care a administrat până acum Insula Mare a Brăilei, spune că se simte “învins de sistem şi de inchiziţia de la Bruxelles” în legătură cu interdicţia de cultivare a OMG. “Până în 2007 am avut producţii extraordinare, în special la culturile de soia. Cultivam atunci 17.000 ha, iar azi abia mai cultivăm 8.000 ha, cu eforturi foarte mari şi venituri foarte mici, ca pe o cultură premergătoare grâului, necesară pentru că lasă în sol o cantitate mare de azot. La Bruxelles, nimeni nu cedează în faţa argumentelor ştiinţei. Decizia o iau cei cu burta mare, care nu suferă de foame, fără să le pese că un miliard de oameni nu au ce mânca”, a afirmat Lucian Buzdugan. El crede că în agricultură trebuie să se renunţe la utilizarea denumirii “OMG”, care induce teamă şi reticenţă consumatorilor, şi să se folosească în schimb termenul de “plante biotehnologice”. “Impactul ar fi altul”, crede Buzdugan. Specialistul a avertizat că odată cu interzicerea, de către UE, a utilizării celor mai folosite tipuri de neonicotinoide – imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam (pesticide suspectate ca fiind devastatoare pentru populaţiile de albine şi alţi polenizatori – n.r.), România poate să-şi ia adio de la cultivarea porumbului dacă nu va opta pentru plantele biotehnologice (modificate genetic). “România este foarte lovită de decizia interzicerii neonicotinoidelor pentru că varietatea dăunătorilor este mult mai mare aici decât în alte zone ale Europei, din cauza condiţiilor pedoclimatice. De pildă, în cazul porumbului, dăunătorul Tanymecus, întâlnit în special în Lunca Dunării, poate înjumătăţi recoltele”, a subliniat Buzdugan.
Ce este un OMG ?
Conform informaţiilor publicate pe site-ul Parlamentului European, organismele modificate genetic sunt acele organisme al căror material genetic a fost schimbat în mod artificial pentru a-i conferi o nouă proprietate (de exemplu, rezistenţa plantei la insecte, la o boală anume, la secetă etc). Cele mai multe OMG se întâlnesc în cazul culturilor de porumb, soia, sfeclă-de-zahăr, rapiţă şi bumbac. Potrivit specialiştilor, alimentele ar fi cu până la 60% mai ieftine dacă s-ar permite cultivarea OMG.
Alimente şi băuturi care conţin OMG
Aproape că nu există categorie de aliment sau băutură procesată care să nu conţină OMG. De cele mai multe ori, producătorii nu specifică acest lucru pe etichete. OMG se regăsesc în cele mai cunoscute şi consumate mărci de ciocolată şi bomboane, în supe, sucuri acidulate şi neacidulate, sosuri, ketchup, maioneze, băuturi şi alimente pentru copii, iaurturi, lapte praf pentru sugari, chipsuri, cafea, condimente şi alimente semipreparate.
Efectele consumului de OMG asupra sănătăţii, încă necunoscute
Întrucât OMG au fost introduse pe piaţă relativ recent, la începutul anilor ‘90, oamenii de ştiinţă nu au putut face o evaluare a efectului produs de consumul acestora asupra sănătăţii. În timp ce producătorii şi fermierii susţin că aceasta este soluţia viitorului în agricultură, contestatarii OMG spun, pe baza unor argumente ştiinţifice, că ele pot cauza o serie întreagă de afecţiuni, de la alergii la diabet, boala Alzheimer sau chiar cancer.
