Guvernul dă însă vina pe producători și vrea să le plafoneze prețurile. Într-un moment critic pentru viitorul pieței de gaze naturale din România, care a făcut pași în direcția deschiderii concurenței, instituțiile statului iau decizii care vor bloca investițiile în domeniu, avertizează companiile din domeniu. Ultima inițiativă este legată de plafonarea prețului gazelor cu care vând producătorii, la un nivel care va anula orice șansă ca noi investitori să își dorească să mai intre pe piață sau să deschidă noi zăcăminte.
Mai exact, conform unui proiect de HG publicat miercuri seară pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, preţul maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători ar putea fi plafonat la 55 lei/MWh până la 30 iunie 2021. Argumentele invocate pentru luarea unei asemenea măsuri drastice: „asigurarea unui mediu concurenţial corect” „şi stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cotă de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom – 46,08% din total producţie – n.r.)”. În realitate, măsura de plafonare a prețului exact asta va face: alte companii nu vor mai fi interesate să intre pe piața locală, ceea ce va menține poziția dominantă a celor doi producători, dar și a celor doi furnizori de gaze naturale – Engie și E.ON, care au peste 90% din piața de gaze pentru consumatorii casnici.
O intervenție nejustificată
În plus, măsura ridică semne de întrebare. „Conform legislaţiei din sector, Guvernul poate lua măsuri de salvgardare în cazuri extreme, precum cele legate de pericole iminente, de dezechilibre în sistem, în cazul unor conducte magistrale avariate, dacă sunt oprite sonde sau alte incidente de acest fel. Momentan, însă, nu se întrunesc aceste condiţii, iar intervenţia administrativă asupra preţului nu se justifică”, au spus, pentru Agerpres, experţi din Ministerul Energiei.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, recunoaște că plafonarea prețurilor este „o măsură comunistă”, dar spune că e necesară întrucât nu există concurență. O astfel de decizie va afecta însă iremediabil decizia unor noi jucători de a intra pe piața de producție. Cel mai afectat va fi grupul american ExxonMobil, care e în pragul de a lua decizia finală de investiție privitoare trecerea în etapa de exploatare în blocul Neptun Deep din Marea Neagră. Și așa Parlamentul a modificat pe ultima sută de metri proiectul Legii offshore, fără o informare prealabilă a companiilor din domeniu, și a adus amendamente substanțiale cu câteva ore înainte de votul în plen. Cel mai grav amendament este că investitorilor nu li se garantează stabilitatea fiscală pe o perioadă mai lungă de timp, iar fără ea, o decizie va fi imposibil de luat. Dacă Exxon se va retrage, rușii vor continua să facă jocurile în regiune.
Liberalizarea, esențială pentru concurență
Mai mult, o astfel de măsură ar aduce României un nou infringement din partea Comisiei Europene, care a acordat fonduri nerambursabile companiei Transgaz pentru dezvoltarea infrastructurii de transport gaze, dar a cerut liberalizarea pieței. România începuse să facă pași importanți pentru deschiderea pieței de gaze naturale către competiție.
La 1 aprilie 2017, prețul gazelor din producția internă destinate consumatorilor casnici, menținut anterior la 60 lei/MWh, a fost liberalizat. În mod natural, după ce au fost menținute la un nivel artificial, prețurile au urcat la nivelul pieței, cel de pe bursa de gaze, adică la circa 70 de lei/MWh. În perioada de iarnă, când se scot gazele din depozite, mai scumpe, dat fiind că ele conțin tarif de înmagazinare, prețurile sunt mai mari.
Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prețul mediu de vânzare practicat de producătorii interni în această iarnă a fost între 71,11 lei/MWh (în luna decembrie) și 73,85 lei/MWh (în luna martie). Dacă facem comparație între un preț de vârf de consum și unul care fusese menținut la 60 lei/MWh pentru casnici, creșterea este de 23%. Pentru consumatorii industriali care cumpărau de pe bursă, prețurile au rămas relativ similare cu cele din iarna precedentă, arată cifrele publicate de Romgaz, consultate de „România liberă”.
A treia scumpire din acest an
După ce a aprobat deja două creșteri majore de prețuri pentru populație – la 10 ianuarie și 1 aprilie – ANRE a decis ieri să opereze o nouă scumpire, de la 1 august 2018, în medie cu 5,83%. Justificarea instituției este că gazele vor fi mai scumpe în iarna 2018/2019 și vor ajunge la 80 lei/MWh, în martie 2019, conform contractelor încheiate deja de producători. Cu toate astea, specialiști din piață ne-au spus că întotdeauna costurile furnizorilor se recunosc retroactiv, pe baza prețurilor medii de pe bursă și a celor medii din contractele bilaterale, și nu în avans. În schimb, Guvernul are pretextul să ia decizia de a îngheța prețurile sub nivelul anterior liberalizării, respectiv la 55 lei/MWh, față de 60 lei/MWh.
