Din 1994 până anul trecut, numărul firmelor înregistrate în România s-a majorat de la 300.000 la circa 630.000, însă nu partea sănătoasă a crescut, ci, în mod paradoxal, numărul celor fără niciun salariat sau cu cifră de afaceri zero.
Mai grav este că acestea au strâns datorii de câteva sute de miliarde de lei. O statistică prezentată de Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din cadrul BNR, arată că numărul întreprinderilor care au o situație financiară atipică este extraordinar de mare. „Ce crește nu este partea sănătoasă a economiei, ci partea nesănătoasă. Să ai 276.500 de întreprinderi, 44% din total, care să aibă capitaluri proprii sub limita reglementată, aceasta este o slăbiciune structurală majoră”, a declarat -reprezentantul BNR, care a precizat că vorbește în nume personal, nu al instituției.
Vehicule de păcălit furnizorii
Potrivit datelor mențio-nate, la finele anului trecut, aceste companii au strâns datorii de 355,7 miliarde lei, ceea ce reprezintă 43% din total. De asemenea, 42% din firme au capitaluri proprii negative, care denotă un grad de îndatorare foarte mare al firmei, imposibilitatea acesteia de a-și achita datoriile din fonduri proprii. „Cineva cu capitaluri negative nu își mai plătește datoriile, astea sunt ris-curile. Unul din lucrurile la care mă gândesc este ca pentru firmele care nu au capital la nivelul reglementat, acționarii să nu mai aibă dreptul să le împrumute, să vină doar cu aport de capital. Altfel, acționarul vine cu bani la compania lui ca împrumut, își face vacanțe pe banii firmei, își ia casă, mobilă etc., iar la un moment dat vede că nu mai poate să o scoată la capăt, ia toți banii din companie și lasă creditorii cu buza umflată”, a precizat Rădulescu. Potrivit acestuia, dacă jumătate din companii sunt în situația asta, explicații nu pot să existe. „E clar că acestea fac evaziune fiscală, păcălesc furnizorii, salariații. De unde știm că își plătesc contribuțiile sociale pentru salariați?”, a mai spus acesta.
42% din firme nu au niciun salariat
Totodată, un număr uriaș de firme, respectiv 263.700, ceea ce reprezintă 42% din totalul companiilor înre-gistrate în România la finele lui 2016, au zero salariați, în timp ce 164.400 firme (26% din total) au cifră de afaceri zero. „Nimic nu poate explica cum avem 164 mii de companii cu cifră de afaceri zero, astea sunt anomalii, nu e economie de piață funcțională. Ele generează o economie care băltește, probabil unii dintre ei sunt cei care contribuie la faptul că avem doar 60% din TVA care trebuie încasat. Probabil vând ceva, dar nu înregistrează în contabilitate”, a punctat oficialul BNR.
În opinia sa, una dintre problemele mari este că nu avem constrângeri bugetare tari la întreprinderi, dat fiind că Legea 31/1991 este foarte laxă. El consideră că numărul uriaș al acestor firme cu atipii este un eșec al pieței, care trebuie rezolvat prin constrângeri legislative. „Ar trebui să fie capitalizate de acționari pentru a atinge pragul reglementat (50% din capitalul social), nu acționarii să le împrumute când au pierderi. Acționarul se protejează doar pe el și când lucrurile nu sunt bune pentru el, pa!”, a adăugat Eugen Rădulescu.
Închiderea unei firme, greoaie
Pe de altă parte, Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, este de părere că una dintre explicațiile pentru numărul ridicat al companiilor cu probleme este și birocrația. „Este foarte greu să închizi o firmă în România, e un proces de lungă durată. Trebuie să deblocăm situația asta, prin insolvență sau faliment. Dar în România e un proces lung, costisitor și în multe cazuri nu se recuperează mult”, a afirmat acesta. El consideră că, totuși, aceste firme cu afaceri zero ar putea să înregistreze activitate nefiscalizată. „Asta e o direcție la care trebuie să ne uităm mai atent, dacă vorbim de instrumente de evaziune fiscală. E și un element de concurență neloială. Dacă distrug valoare, trebuie să acționăm”, a adăugat van Groningen, care a punctat că, personal, nu crede că prin capitalizare se rezolvă destul de mult din problemă.
