Transgaz şi Bulgartransgaz vor selecta firma care să construiască până la sfârşitul anului gazoductul ce va lega, pe sub Dunăre, România şi Bulgaria. Acesta face parte dintr-un proiect european mai amplu, care va asigura interconectarea pe coridorul Grecia-Bulgaria-România-Ungaria-Austria, un pas spre independenţa energetică a UE. În paralel, Transgaz a anunţat licitaţia pentru construcţia staţiilor de comprimare pentru interconectarea România-Ungaria.
Interconectarea între statele UE reprezintă o prioritate pentru Comunitatea Europeană în lupta pentru obţinerea independenţei energetice faţă de Rusia.
Un proiect important este cel care va lega sudul continentului, via România, cu partea vestică. În urmă cu trei ani, ţara noastră şi Bulgaria au început construcţia unui gazoduct pentru conectarea reţelelor naţionale de transport de gaze naturale, proiect estimat la 24 milioane de euro.
„Iniţial, procesul a eşuat din cauza constructorului care nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale. Am hotărât cu partenerii bulgari să organizeze ei licitaţia pentru ţeava principală, conform legislaţiei bulgare. Însă ambele caiete de sarcini au fost făcute împreună. Noi ne vom ocupa de procesul de achiziţie pentru ţeava secundară. Lucrările trebuie să se încheie până la sfârşitul acestui an. De aceea sperăm ca până la sfârşitul lunii aprilie, prin licitaţia electronică, să avem stabilit constructorul. Valoarea lucrării pentru partea ce ne revine este de circa 4,95 milioane de euro“, a precizat, pentru România liberă, Petru Văduva, directorul general al Transgaz.
Acesta a explicat că, practic, este vorba despre două conducte paralele: cea principală şi cea secundară, de rezervă, care va fi utilizată în cazul în care conducta principală este nefuncţională.
De asemenea, în a doua etapă a proiectului se vor construi staţii de comprimare care să asigure presiunea necesară pentru transportul gazelor. Interconectorul, ce are o lungime de 25 de kilometri, din care 7,5 kilometri pe teritoriul românesc, trebuia să fie finalizat în iunie 2013, însă lucrările au fost întârziate de o serie de probleme tehnice întâmpinate la construcţia gazoductului pe sub Dunăre, între localităţile Giurgiu-Ruse.
Lungimea porţiunii de sub Dunăre este de 2,1 kilometri, iar capacitatea maximă va fi de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Transgaz caută granturi pentru interconectarea cu Ungaria
În paralel, Transgaz a anunţat licitaţia pentru construcţia staţiilor de comprimare pentru interconectarea România-Ungaria.
„La începutul anului trebuie să ne exprimăm toate intenţiile pentru 2015. De aceea am anunţat această licitaţie pentru punctul de interconectare Csanadpalota. Acum aplicăm pe fonduri UE. Dacă primim granturile necesare, vom putea începe construcţia staţiilor de comprimare pentru interconectarea România-Ungaria. În prezent aceasta este funcţională într-un singur sens, cel dinspre Ungaria spre noi, fiindcă în cazul nostru presiunea este scăzută în reţeaua de transport. Până la sfârşitul lui 2019 lucrările trebuie să fie finalizate. Interconectarea Ungaria-Austria este făcută. Lipseşte segmentul de pe teritoriul României", arată Văduva.
„Realizarea acestui proiect va permite inclusiv revânzarea gazului cumpărat de la Gazprom, obligând astfel compania rusească să fie cât mai flexibilă în negocieri. Astfel, România va putea atât să exporte, cât și să importe gaz. E posibil ca pentru piața noastră gazul care va fi adus din Marea Caspică să fie mai ieftin decât cel produs pe plan local. Fiindcă, în 2018, va fi gata și coridorul sudic, prin care se vor importa gaze din Marea Caspică, prin Bulgaria și Grecia“, ne-a spus expertul în energie Otilia Nuțu.
Aceasta susține că UE finanțează astfel de proiecte de interconectare, astfel încât piața să fie cât mai lichidă și să nu se depindă de un singur furnizor. De altfel, la recentul Consiliu European, Uniunea Energetică a constituit un subiect important de discuţii între liderii europeni. „Consiliul European a confirmat obiectivul de creare a Uniunii Energiei, pe baza propunerii făcute în luna februarie de Comisia Europeană. Au fost validate cele cinci dimensiuni ale Uniunii Energiei: securitatea energetică, Piaţa Internă a Energiei, eficienţa energetică, reducerea emisiilor de carbon, cercetarea, inovarea şi competitivitatea în domeniu“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după încheierea Consiliului European de Primăvară.
