Cu câteva luni înainte de expirarea termenului până la care se mai pot cheltui banii UE, Compania de Drumuri are neîncheiate lucrări cifrate la 246 milioane euro pentru repararea a 731 kilometri de drumuri naţionale.
În ţara în care în cursul unui an milioane de automobilişti stau în fiecare weekend la coadă pe DN1 în zona staţiunilor de pe Valea Prahovei şi în care pentru a finanţa şi construi o autostradă concesionarii şi bancherii străini cer sume usturătoare, statul român, Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) lasă necheltuite sute de milioane de euro, finanţări nerambursabile acordate de UE României pentru infrastructura rutieră.
La începutul acestei luni ziarul România liberă arăta în articolul “Câţi bani de la UE destinaţi autostrăzilor rămân necheltuiţi” cum CNADNR amână pentru următorul exerciţiu financiar al UE, 2014-2020, lucrări de construire a autostrăzilor ce ar fi trebuit făcute între 2007 şi 2013 în valoare de 562 milioane de euro.
Documente făcute publice zilele trecute de către Asociaţia Pro Infrastructura, anume “fişe de raportare pentru monitorizarea binară a indicatorilor necesari de absorbţie”, indică faptul că pericolul pierderii banilor pândeşte şi proiectele de reparare a câteva zeci de poduri şi drumuri naţionale, precum şi realizarea unor centuri ocolitoare.
Fişele au fost elaborate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene şi sunt ţinute la secret atât de acesta, cât şi de Ministerul Transporturilor. Ziarul România liberă a cerut încă de acum trei săptămâni informaţii privind stadiul proiectelor de infrastructură rutieră finanţate din fonduri UE, însă Ministerul Transporturilor a refuzat oferirea acestor informaţii publice. De opacitatea autorităţilor s-a lovit şi Asociaţia Pro Infrastructura. Aceasta “trage un semnal de alarmă asupra lipsei complete de transparenţă a Autorităţii de Management a Programului Operațional Sectorial – Transport (AMPOS-T). Astfel, în urma mutării în subordinea Ministerului Fondurilor Europene, AMPOS-T a încetat să răspundă solicitărilor de informaţii trimise (…) iar pagina de web a fost complet abandonată”, spun iniţiatorii asociaţiei.
Podul de la Giurgiu, reparat 0%
Practic, cele 28 de fişe de monitorizare indică faptul că majoritatea proiectelor sunt departe de a fi încheiate. Doar trei proiecte au un stadiu fizic de realizare de peste 90%. Multe proiecte au stadiu de realizare mai mic de 10%. Este cazul Centurii Bucureşti, segmentele A1-DN7 şi A2-DN2 (7%), DN73 Piteşti – Câmpulung – Braşov (9,5%), podului rutier Oituz (stadiu fizic 0%), podului peste Dunăre de la Giurgiu, tot 0%, şoselei Beiuş – Oradea, 51 kilometri reparaţi doar la stadiul de 7%.
Multe alte proiecte au stadii fizice cuprinse între 20% şi 50% şi este puţin probabil că vor putea fi încheiate în condiţiile în care mai sunt doar câteva luni proprice lucrărilor. Valoarea totală a lucrărilor rămase de efectuat se cifrează la 1,08 miliarde lei, adică la 246 milioane de euro. Adăugate lucrări neterminate de construire a autostrăzilor în sumă de 562 milioane euro, CNADNR are şansa să rateze cheltuirea a 806 milioane de euro din fonduri UE.
La nivelul întregului minister, suma necheltuită la acest moment este de 1,7 miliarde euro, diferenţa sumelor necheltuite regăsindu-se la alte autorităţi contractante subordonate ministerului, precum CFR SA. Situaţia este absurdă. Guvernul Ponta s-a ambiţionat să angajeze bugetul de stat cu sume uriaşe plătite concesionarului francez Vinci pentru construirea unei autostrăzi pe Valea Prahovei pe motivaţia că nu are bani, în condiţiile în care o sumă egală şi suficientă construirii autostrăzii menţionate se va întoarce la finele acestui an în buzunarele UE cu titlul bani necheltuiţi de România pentru drumuri.
