Guvernul intenționează să renunțe la actualul sistem de redevențe în domeniul exploatării țițeiului și gazelor, acesta urmând să fie înlocuit de un impozit pe profiturile din exploatare care prezintă însă riscul că este greu verificat de către stat.
Deoarece actualele cote de redevenţe petroliere sunt valabile până la 31 decembrie 2014, nivelul acestora fiind stabilit în urmă cu 10 ani, la momentul privatizării Petrom, Guvernul se gândește la un nou sistem de taxare a investitorilor dn industria de petrol și gaze. De 10 ani Guvernul se află sub tirul criticilor publice potrivit cărora redevențele plătite de OMV Petrom sunt printre cele mai mici din lume. Acum sistemul redevențelor va fi înlocuit de un alt sistem ce presupune impozitarea profiturilor din exploatare.
Potrivit Hotnews.ro, cabinetul Ponta urmează să aprobe un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede aplicarea unei taxe pe profitul obţinut din exploatare, în loc de redevenţe. În plus, Guvernul va renunţa la alte taxe în vigoare, aplicate companiilor petroliere. Astfel, companiile petroliere vor fi exceptate de la taxa specială de 0,5% din venituri pentru exploatarea resurselor minerale, taxa care se aplică din februarie 2013. De asemenea, se renunţă la taxarea cu 60% a veniturilor suplimentare obţinute de producătorii de gaze în urma liberalizării preţurilor. Companiile petroliere vor mai fi exceptate şi de la plata taxei de 1% din valoarea construcţiilor speciale aplicate în cazul sondelor din Marea Neagră.
În luna septembrie, Victor Ponta anunța un sistem de redevențe care să nu jupoaie investitorii. „Am confirmat faptul că sistemul de redevenţe va fi un sistem care să asigure, sigur, resurse bugetare la media europeană, însă nu va descuraja investiţiile, nu va fi un sistem în care să încercăm să luăm prea mult, pentru că, dacă vrei să iei prea mult, după aia nu mai ai de la cine. Noua lege este discutată în primul rând cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar Internaţional, şi va fi pusă în dezbaterea mediului de afaceri la începutul anului viitor, pentru că acea obligaţie a statului român de a nu modifica sistemul redevenţelor expiră pe 31 decembrie 2014“, spunea Ponta, aflat în SUA.
Punctul slab al impozitării profitului din exploatare
Consultanții fiscali avertizează însă asupra faptului că România nu are un sistem fiscal apt să preîntâmpine sifonarea profiturilor, acesta fiind principal risc al noului sistem. „Este o mare problemă pentru că profiturile pot fi foarte ușor şifonate, ascunse. Se pot subevalua veniturile și supraevalua cheltuielile. Este o direcție greșită, redevențele au rolul lor, sunt elemente de formare a prețurilor“, spune Gabriel Biriș, consultant fiscal. El pledează pentru menținerea unui sistem al redevențelor care să ia în calcul bogăția zăcământului și ușurința extracției sau a altui sistem prin care se asigură investitorilor un câștig minim negociat. Acest ultim sistem funcționează în state puternice și necorupte și prezintă riscul de a aduce pierderi statului, spune consultantul.
Aspectele asupra cărora consultantul fiscal atrage atenția sunt reale. În absența unui Fisc performant, cu ajutorul tranzacţiilor fictive, derulate la preţuri arbitrare cu firme afiliate înfiinţate în diferite jurisdicţii fiscale, multinaţionalele îşi umflă suficient de mult cheltuielile şi îşi micşorează substanţial veniturile declarate, astfel încât în final rămân de plată statului impozite aproape simbolice. Potrivit consultanților fiscali, în România sunt mai puțin de 100 de inspectori fiscali care să fie în măsură să verifice operațiunile cu prețuri de transfer, metoda prin care multinaționalele își diminuează semnificativ profiturile pentru care plătesc impozite. În medie sunt câte 1-2 inspectori pe prețuri de transfer în fiecare județ care însă pot fi oricând puşi să se ocupe de altceva. „Sunt multinaţionale care nu au fost verificate în ultimii 7 ani“, spune un consultant fiscal, adăugând că Fiscul a verificat pe problema dosarelor preţurilor de transfer doar aproximativ 5% din clienții săi.
Avertismentele noului președinte
Veniturile încasate de stat din cedarea resurselor de țiței și gaze către companiile private par a avea un rol central în platforma președintelui numit al României, Klaus Iohannis. „În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea şi vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale“, a arătat recent Iohannis într-o postare pe Facebook.
Potrivit lui, o parte importantă din veniturile colectate de stat din cedarea resurselor ar trebui să rămână la dispoziția autorităților și comunităților locale. „Este necesară modificarea legislaţiei pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces“, spunea Iohannis în programul său de guvernare. „Nivelul redevențelor actuale este cel mai mic din UE, de până în 1% din PIB, în condițiile în care sunt țări europene cum ar fi Norvegia care acoperă aproape 30% din PIB din redevențe“, spunea recent fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu. În prezent redevențele din energie sunt cuprinse între 3,5 și 13,5% din venituri la petrol, respectiv între 3,5 și 13%, la gaze, din valoarea producţiei brute extrase.
