Locuiesc în vile luxoase, amplasate în vecinătatea marilor oraşe, deţin terenuri al căror număr le scapă chiar şi lor, încasează lunar salarii de mii de euro, venituri ce se adaugă altora, mai puţin oficiale, ştiute doar de ei.
Acesta este portretul-robot al directorului din Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), companie ce funcţionează drept puşculiţă pentru clasa politică şi care în pofida miliardelor de euro primite anual înregistrează ani în care livrează românilor câţiva kilometri de autostradă.
CNADNR, companie de care se leagă speranţele tuturor românilor atunci când vine vorba de construirea de autostrăzi, funcţionează ca o uriaşă gaură neagră ce înghite an de an, fără mari rezultate, miliardele de euro primite de la bugetul de stat. Mai toate promisiunile de reformare a companiei făcute de miniştrii transporturilor de până în prezent au rămas simple vorbe. Autostrăzile noastre sunt printre cele mai scumpe din Europa şi cu toate acestea o iau la vale după cum arătat şi cazul recent al lotului 3 din autostrada Sibiu-Orăştie. În plus, deschiderile de noi tronsoane de autostradă par a fi din ce în ce mai rare, anul acesta urmând să fie predaţi circulaţiei doar 10 kilometri de autostradă. Explicaţii au fost furnizate zilele trecute de un fost director din cadrul companiei, Alin Goga. Acesta a lansat acuze grave la adresa conducerii CNADNR, afirmând că sunt directori care locuiesc în case mai mari decât Versailles-ul, în pofida faptului că au salarii de bugetari. Efectul declaraţiilor lui Goga a fost nu atât declanşarea vreunui control la nivelul companiei sau al DNA, cât suspendarea sa pe motiv că a vorbit „fără a fi împuternicit şi fără a avea mandat de la conducerea CNADNR SA“, după cum a comunicat compania.
Sunt salariile directorilor mari?
Salariile încasate de directorii CNADNR sunt generoase, fără mare corespondenţă cu realizările acestora. Cel mai bine plătit angajat al CNADNR în 2014 a fost directorul general al companiei, Narcis Neaga, care a încasat nu mai puţin de 230.836 lei, respectiv peste 4.000 de euro pe lună. Neaga, care deţine un teren în localitatea Tuzla şi patru imobile în localităţile Sibiu şi Bucureşti, este depăşit de departe la capitolul avere de fostul director general, clujeanul Mircea Pop.
Acesta are vreo trei case de locuit sau vacanţă, autoturisme Mini Cooper, Mercedes sau Jaguar, bijuterii sau ceasuri valorând 100.000 de lei şi conturi însumând 200.000 de lei. Salariile angajaţilor CNADNR nu sunt la vedere, însă puţinele informaţii scăpate în presă fără voia conducerii CNADNR au arătat faptul că sporurile şi bonusurile încasate au depăşit deseori salariile de încadrare. Pe lângă acestea, angajaţii CNADNR primesc sporuri de vechime, de până la 30%, de fidelitate de 10%, de atragere fonduri europene, de 75%, al indemnizaţiilor de conducere de 45% primite mai de toată lumea.
Şefii CNADNR, numiţi pe ochi frumoşi
Modul în care sunt numiţi directorii CNADNR pare a fi mai degrabă devotamentul faţă de partid decât competenţa. Teoretic, numirea ar trebui să aibă loc potrivit prevederilor ordonanţei guvernanţei corporative 109 din 2011. La Ministerul Transporturilor nimeni nu pare a fi atât de “inconştient“ încât să lase în voia sorţii un buget de miliarde de euro din care partidele politice şi campaniile electorale pot fi finanţate cu generozitate. O tentativă de numire a unui manager privat a avut loc în 2011, însă directorul adjunct ce a avut tupeul să participe la concurs a fost destituit imediat de directorul general Mircea Pop, şi el dornic să ocupe cea mai înaltă funcţie din companie. Cât priveşte misterul numirii actualului director general, surse din domeniu au declarat ziarului „România liberă“ că Narcis Neaga a fost numit în funcţia de director general după ce persoane apropiate lui din sectorul consultanţei şi proiectării de drumuri l-au recomandat ministrului Dan Şova.
La începutul lunii ianuarie fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, anunţa un plan de management la CNADNR prin care să fie stabilite criterii de performanţă pentru conducerea companiei. “Dacă domnul Neaga (Narcis Neaga, directorul general al CNADNR – n. r.) și echipa dânsului vor veni în cel mai scurt timp cu un plan de management (…), după care să putem discuta, poate să stea liniștit 100 de ani de aci înainte. Dacă nu are aceste lucruri, nu se gândește în acești termeni, poate să-și adune lucrurile din birou“, spunea Rus. De atunci a trecut mai bine de jumătate de an, Ioan Rus nu mai este în funcţie, dar Narcis Neaga şi-a părăsit poziţia în pofida rezultatelor dezastruoase precum absorbţia slabă de fonduri, problemele de calitate la autostrada Sibiu-Orăştie, rezilierea a numeroase contracte, multe finanţate din fonduri UE. Compania trebuie reformată din temelii şi nu este capabilă să folosească integral banii alocaţi, fapt pentru care va fi tăiată de la finanţare, spunea, înainte de ultima rectificare bugetară, minis-trul de Finanţe, Eugen Teodorovici.
Ministerul Transporturilor face verificări
Corpul de Control al ministrului Transporturilor va face verificări în privinţa informațiilor apărute în presă. „În măsura în care acestea vor fi întemeiate, se vor lua măsurile necesare pentru remedierea disfuncționalităților. De asemenea, în cazul în care se va impune, vor fi sesizate instituțiile abilitate“, spune ministrul Transporturilor .
În atenția DNA
- Dorin Debucean, director general, condamnat la 3 ani şi şase luni în dosarul caselor subevaluate de la Cluj
- Şerban Constantin, directori de investiţii şi alţi şapte directori DRDP Craiova, cercetaţi de DNA în cazul Transalpina
- Răzvan Teodorescu, director achiziţii, reclamat de ANI la DNA pentru conflict de interese.
- Ioan Maliţa, director filiala Timişoara, cercetat de DNA pentru corupţie
Acuzele lui Alin Goga
- Directori ce lucrează doar la stat au case mai mari ca Versailles-ul.
- Caietele de sarcini se fac cu dedicaţie, se ştie cu probabilitate de 70-80% cine câştigă.
- În staţiile de taxare frauda este generalizată. Angajaţii pleacă acasă cu 8.000 de lei pe tură şi nimeni din conducerea CNADNR nu face nimic.
- La nivelul companiei funcţionează sisteme de tipul „protecţie contra bani“.
- Preşedinţilor de comisii de licitaţie li se cere să dea contractele anumitor firme.
- Contracte valorând un milion de euro s-au transformat brusc în contracte de 10 milioane euro.
- Recepţiile la lucrări se fac de mântuială, se anunţă cu doar o zi înainte de recepţie.
