Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea un impact prin ricoşeu asupra ţării noastre, afectându-ne creşterea economică. Ne va afecta în special scăderea investiţiilor ţărilor europene care au relaţii comerciale cu Regatul Unit.
Europa de Est este regiunea ce se va confrunta cu cele mai mari pericole în urma ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, este concluzia unei analize Bloomberg. Motivele – numărul mare de cetăţeni estici care lucrează în Regatul Unit şi care trimit sume importante de bani acasă, dar şi diminuarea bugetului UE şi, implicit, a sumelor de care ar urma să beneficieze aceste state. Conform acestui studiu, românii, alături de bulgari etc., ademeniţi de salariile mai mari şi rata scăzută a şomajului, reprezintă cel mai ridicat procentaj de imigranţi est-europeni în Marea Britanie.
Fals, arată profesorul de economie Cristian Păun, care indică un studiu recent, realizat de compania britanică de consultanţă Global Counsel, care a utilizat, la rândul său, date de la Institutul naţional de statistică al Marii Britanii. „Polonia este principalul furnizor de forţă de muncă, referindu-ne la top cinci ţări care furnizează migraţie. Migraţia în Marea Britanie este cu precădere intra UE, adică primesc cetăţeni comunitari, dar mulţi cetăţeni din UE care migrează în Regatul Unit sunt cetăţeni veniţi din spaţiul extracomunitar. Aceştia migrează în prima etapă în alte ţări din blocul comunitar şi apoi se îndreaptă către Marea Britanie. România se află undeva departe, pe locul 14, ca furnizor de emigranţi în Regatul Unit, numărul emigranţilor fiind, oficial, până în 200.000. Sumele care vin dinspre Marea Britanie nu sunt semnificative, ceea ce înseamnă că în cazul ieşirii acestei ţări din blocul comunitar nu pierdem pe partea de forţă de muncă prea mult“, a precizat, pentru „România liberă“, Cristian Păun.
Profesorul a explicat că, prin întoarcerea în ţară a cetăţenilor români, economia ar avea de câştigat. „Ca să nu mai vorbim de cazul clasic al doctorilor, persoane supracalificate, pentru a căror educaţie statul român a plătit sume considerabile, iar în momentul de faţă beneficiază exclusiv statul britanic. Se vor întoarce acasă, în sistemul medical, iar noi vom putea avea parte de un act medical de calitate, dacă le vom oferi toate condiţiile, reformând sistemul medical. Dacă nu reformăm România, vom fi afectaţi de orice criză externă, care va amplifica problemele noastre structurale. Serviciile publice, cum ar fi învăţământul sau sănătatea, au nevoie de o reformă reală“, este de părere profesorul de economie.
Cu toate acestea, Brexit-ul va avea o influenţă negativă asupra ţării noastre. „Noi nu avem companii listate pe bursa londoneză, ceea ce înseamnă că orice barieră în calea liberei circulaţii a capitalurilor care s-ar impune între UE şi Marea Britanie nu ne afectează. Nu avem foarte multe bănci, intermediari financiari, de origine britanică în ţara noastră, însă sunt foarte multe ţări cu care avem relaţii contractuale, relaţii comerciale, care investesc în economia românească şi care, în final, au probleme fiindcă sunt în relaţii comerciale cu Marea Britanie. Astfel, problemele lor vor ajuge şi la noi. Iar dacă nu facem reformele necesare, vom păţi ceea ce am păţit în 2009, când nu credeam că o criză de peste Ocean ne va afecta. Acest lucru a fost posibil fiindcă economia românească este una fragilă“, explică Păun.
Ce spun experţii consultaţi de Bloomberg
Bloomberg arată că muncitorii, începând cu Bulgaria până la statele baltice, au plecat în grup spre Marea Britanie, după ce au obţinut dreptul de liberă circulaţie în Uniunea Europeană. Fondurile de dezvoltare ale UE au ajutat la construcţia de autostrăzi şi poduri în Polonia, iar exporturile au beneficiat de pe urma comerţului liber. Incertitudinile care au afectat continentul de când alegătorii britanici au votat în favoarea ieşirii ţării din UE au pus în pericol toate acestea. Pe fondul incertitudinilor privind soarta celor 1,5 milioane de cetăţeni est-europeni care trăiesc în Regatul Unit, bugetul UE şi reglementările comerciale, a devenit clar care sunt statele care se confruntă cu cele mai mari riscuri. „Lituania, Letonia, Ungaria şi Polonia sunt cele mai expuse dacă Marea Britanie pleacă din UE, din cauza nivelului ridicat al populaţiilor migrante, al banilor trimişi acasă, al legăturilor comerciale şi din cauza importanţei fondurilor UE pentru finanţarea investiţiilor“, susţine analistul Aarti Sakhuja, de la agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s. În timp ce polonezii trimit acasă majoritatea banilor, aproximativ 1,2 miliarde de dolari pe an, cifra reprezintă un procentaj scăzut din economia ţării, de 471 miliarde de dolari. Banii trimişi acasă sunt o problemă mai mare pentru ţări ca Letonia, unde valoarea economiei este de mai puţin de o zecime faţă de cea a Poloniei.
În privinţa comerţului, Cehia şi Letonia trimit cele mai multe exporturi către Marea Britanie, aproximativ 4% fiecare, estimează S&P. Un şoc prin acest canal nu va fi probabil dur, regiunea fiind dependentă în mare parte de alte legături comerciale cu UE, susţin analiştii de la Erste Group Bank AG, care avertizează că impactul negativ cel mai semnificativ asupra creşterii din Europa Centrală şi de Est nu va veni în urma deteriorării relaţiilor comerciale directe cu Regatul Unit.
Valoarea fondurilor de dezvoltare este în final necunoscută. Cu 114,7 miliarde de euro (127,4 miliarde de dolari) distribuite sub formă de subvenţii din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, Polonia se confruntă cu cele mai mari pericole, deşi Marea Britanie nu va opri plăţile până când nu va finaliza ieşirea din UE, care va dura cel puţin doi ani. Chiar şi aşa, Londra ar putea fi nevoită să contribuie cu fonduri pentru a-şi menţine accesul la piaţa unică a UE. De asemenea, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s informează că riscul încetinirii ritmului de creştere economică în Europa Centrală şi de Est a început să se amplifice în urma votului pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
