România devine un jucător tot mai activ în cursa aerospaţială

Dezvoltarea fabricilor de componente pentru avioane, elicoptere sau instalații cosmice urmează traseul deja parcurs de companiile internaţionale de componente auto.

România devine tot mai mult un jucător important în domeniul industriei aerospațiale. În toată țara au apărut în ultimii ani fabrici care produc diferite tipuri de componente de metal, ca­bluri electrice sau servicii de monitorizare sau software. Cazul fabricii de elicoptere de la Ghimbav este binecunoscut, iar vizita președintelui francez François Hollande a fost bine mediatizată. Însă există şi alte unități economice producătoare de componente pentru această industrie. Încet-încet, se for­mează o adevărată rețea de fabrici, institute, centre de cercetare și universități implicate în acest domeniu. 

Condiții pentru dezvoltare

Modelul după care evoluează această industrie seamănă cu cel după care a evoluat și indus­tria producătoare de componente auto la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000. Concret, pentru a atrage investitori în acest domeniu, este nevoie să fie întruniți mai mulți factori: să existe ingineri capabili să utilizeze noile tehnologii pe care le presupune această industrie, să existe o forță de muncă bine calificată în domeniul industrial, dar și o infrastructură decentă, care să asigure, de exemplu, energie electrică la un nivel decent. Specialiștii în economie cred că, în viitor, va crește și mai mult competitivitatea României în acest domeniu, ca urmarea trei tendințe: îmbunătățirea infrastructurii, cotația tot mai bună a universităților românești care pregătesc specialiști în domeniul tehnologic și tendința de clusterizare, adică de asociere a companiilor active în această industrie. De multe ori, un investitor atrage un altul de pe lanțul de producție, a explicat lectorul universitar Georgiana Costin, de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai și, totodată, vice­președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord. ”Un bun exemplu este ceea ce se întâmplă în zona Turda. Există deja investitori în domeniul industriei aero­spațiale în această zonă și știu din surse sigure că și alți investitori prospectează terenul pentru a investi în această zonă”, a declarat Georgiana Costin. 

Furnizori pentru Airbus

Mai exact, în apropierea municipiului Turda. Acolo, compania belgiană Sonaca Aerospace a început angajarea muncitorilor care vor lucra în noua fabrică de pe teritoriul comunei Moldovenești. Compania cu capital belgian va investi suma de 15,7 milioane de euro într-o fabrică ce va produce componente din metal pentru avioanele Airbus.

Hala are o suprafață de 8.000 de metri pătrați, iar în a doua fază a investiției va atinge suprafața de 12.000 de metri pătrați. Însă Sonaca Aerospace nu este singura companie care produce componente pentru Airbus. Compania ALRO Slatina va produce diferite părți plate din aluminiu pentru aripile avioanelor europene. “Această oportunitate este încă o confirmare a faptului că investițiile semnificative pe care le-am făcut în modernizarea echipamentelor noastre de producție și în extinderea portofoliului nostru au avut succes”, a afirmat Gheorghe Dobra, CEO-ul ALRO, într-un comunicat de presă.

Tot ca o demonstrație a faptului că un investitor din această industrie atrage după sine alte companii este faptul că în Slatina există și un alt producător de componente pentru această industrie, Prysmian Grup, care produce cabluri electrice pentru avioane și elicoptere. O altă companie tehnologică internațională care activează în acest domeniu este Fanuc, care produce roboți pentru finisarea avioanelor Airbus. ”Obiectivul nostrum este automatizarea construcţiei unei carcase de fuzelaj din material compozit pentru Airbus A350 XWB. În mod tradiţional, acest tip de operaţiune a fost efectuată întotdeauna manual, având în vedere dificultatea lucrului cu răşini din fibră de carbon”, spun reprezentanții Fanuc. ­ Fabricile din România produc și pentru companii aeronautice din Statele Unite ale Americii și din Israel. De exemplu, compania Sistem Euroteh, care activează în satul Mărăcineni din județul Buzău.  

NASA și ESA, printre clienţi

Companiile din domeniul aviatic nu sunt singurii clienți ai fabricilor românești, ci există și clienți de natură instituțională, precum Agenția Spațială Europeană. „Am început colaborarea cu Agenția Spațială Europeană (ESA) în urmă cu doi ani, când am participat la un proiect-pilot de transfer al datelor. În prezent, suntem parte din mai multe programe lansate de ESA, colaborăm cu o serie de parteneri consacrați în industria aerospațială europeană și punem bazele unui centru specializat în tehnologii aerospațiale în Iași”, a declarat Marius Duțu, country manager al companiei Enea Services România, activă în domeniul IT. Interes pentru acest domeniu există și la Cluj. ”Am participat la o licitație internațională organizată de Agenția Spațială Europeană, într-un consorțiu cu alți parteneri. Încă nu știm rezultatul licitației”, a spus omul de afaceri Voicu Oprean, fondatorul companiei AROBS Transilvania Software, unul dintre cei mai importanți jucători cu capital românesc din domeniul producției de programe informatice.

Românca Ioana Cozmuța este unul dintre specialiștii care lucrează la NASA. Ea crede că există toate premisele ca firmele românești să performeze și în domeniul producției de componente și al prestării de servicii pentru industria producătoare de sateliți și de roboți care vor munci în spațiul cosmic. Ioana Cozmuța a enumerat atu-urile companiilor românești care pot participa la cursa pentru cucerirea spațiului cosmic. ”Creativitate, curaj, imaginație, grijă față de Pământ și față de generațiile următoare – toate acestea în termeni generici. În termeni tehnologici, să zic așa, există foarte multe posibilități și în IT și în tehnologizare. Aș miza pe captarea spiritului creativ în România – și știu că există aici, pentru că aici m-am născut și eu – și pe creșterea interacțiunii dintre Guvernul României și grupările acestea, ecosistemele acestea de antreprenori, dar focalizate pe a adresa problem critice ale omenirii, mai ales acum, când România renaște din foarte multe puncte de vedere. Părerea mea sau sfatul meu ar fi să nu se repete greșelile Vestului, ci, dimpotrivă, să se creeze ceva mai bun dincolo de ceea ce este nevoie în momentul de față”, a precizat Ioana Cozmuța. Aceasta crede că economia omenirii se va transforma profund în următorii 10 ani, tocmai sub impactul tehnologiilor spațiale. Ea prevede și apariția unei monede a spațiului, care să impulsioneze un mediu economic specific. ”Asta ar fi o chestie interesantă! Nu? Orice economie are o monedă pentru tranzacții. Deja economia aerospațială, în momentul de față, este focalizată foarte mult pe sateliți, pe imagini hiperspectrale, și vom vedea din ce în ce mai mult democratizarea spațiului. Prin democratizarea spațiului se va crea o industrie, iar industria aceasta o să aibă nevoie de un mecanism de a schimba bunuri”, a adăugat Ioana Cozmuța.