RAPORT. Sectorul construcțiilor este într-o criză acută de subfinanțare. 1.500 de firme, închise de plata întârziată a facturilor

Datoriile firmelor către bugetele de stat au crescut în ultimul an de 5,6 ori, de la 13 miliarde la 84 miliarde lei, iar întârzierea la plata facturilor a băgat în faliment mii de societăţi.

Creșterea datoriilor la bugetul de stat din decembrie 2015 până în iunie 2016 a fost cauzată de 84.000 de companii care au înregistrat datorii noi în acest an, în valoare de 63 miliarde de lei. Dintre acestea, 30% sunt inactive,  iar valoarea datoriilor era de 43 mi­liarde lei, la nivelul lunii iunie.

Cel mai afectat a fost sectorul construcțiilor, unde sunt facturi emise și neîncasate de peste un an și jumătate. Aceste întârzieri se propagă exponențial în sistem, astfel încât firmele cu restanțe mari la încasări au devenit, la rândul lor, rău-platnice, cu întârzieri care au depășit chiar și opt ani.

Informațiile se regăsesc într-un raport despre mediul de business din România, realizat de Credit­info. Totodată, raportul vizează situația falimentelor, diferitele comportamente de plată și profi­tabilitatea firmelor în funcție de domeniul de activitate și regiune.

Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea (prin dizolvare, insolvență sau suspendare) este în scădere față de anii precedenți. Potrivit datelor puse la dispoziție de Creditinfo România, cele mai multe companii care și-au în­tre­rupt activitatea în 2016 sunt înre­gistrate în regiunea București-Ilfov (19,69%), urmată de regiunile Nord-Vest (13,59%) și Centru (11.49%).

Autorii raportului atrag atenția asupra faptului că aceste cifre se raportează la regiunile cu cel mai mare număr de companii înregis­trate în România. La nivelul țării, cea mai riscantă regiune este Sud-Vest (în județe sărace, ca Mehedinți sau Caraș-Severin), unde sunt înregistrate 3.502 firme inactive, în timp ce numărul companiilor active a ajuns la 95.462.

Firmele din domeniul comerțului, predispuse la faliment

Firmele cele mai predispuse la fa­­li­­ment au ca obiect de activitate co­­­merțul (26,9%), construcțiile și afacerile imobiliare (9,19%), res­pectiv afacerile de producție (6,30%). Bucureștiul e pe primul loc la numărul de companii inactive, având însă și cel mai mare număr de companii înregis­trate la Registrul Comerțului. Pe următoarele locuri în acest clasament se situează județele Brașov și Bihor.

Cea mai importantă cauză a in­­trării în stare de inactivitate o re­­­­prezintă incapacitatea de pla­­tă, situație întâlnită în cazul a 76,6% dintre firmele analizate. Toa­­te aceste firme au înregistrat pierderi nete.

 „Media circuitului de bani cash a fost de 577 de zile în cazul companiilor declarate falimentare în 2016. Dacă acest lucru s-ar produce în sistemul bancar, debitorii ar fi exe­­cutați imediat. Paradoxal, bu­siness-ul din România acceptă întârzierile cu un fel de resemnare. Companiile simt din ce în ce mai mult nevoia de a avea la dispoziție un instrument de încredere pentru a verifica comportamentul de plată al viitorilor parteneri sau clienți, respectiv un raport de credit“, a declarat Aurimas Kacinskas, directorul general al Creditinfo România. 

5% dintre constructori iau 50% din lucrări

La rândul lor, antreprenorii atrag atenția asupra faptului că piața construcțiilor din România traversează momente foarte dificile. Ei semnalează polarizarea extremă, generată de lipsa cronică de finanțare a acestei piețe, care a condus la situația ca 5% din firmele de construcții (în special străine) să-și adjudece peste 50% din lucrările din piață.

„Lucrările sunt câștigate la prețuri foarte mici (în pierdere sau maximum break even estimat), urmând că profitul efectiv să se obțină din neplata sau plata parțială a subcontractanților care nu au forța să meargă direct în licitații. Aici este marea tragedie a pieței construcțiilor: presiunea sistematică pe subcontractanți până la închiderea lor”, a declarat Alexandru Chelu, directorul executiv al Duna Steel Company.

El a continuat, arătând că s-a ajuns la o creștere masivă a arieratelor în zona construcțiilor, ceea ce generează o mai mare neîncredere a sistemului bancar, de asigurări, și astfel s-a creat un cerc vicios în care se zbat majoritatea firmelor de construcții. „Termenele de plată în construcții au ajuns în mod constant către 150-180 de zile, imposibil de susținut pe termen lung. Și asta în condițiile în care investițiile private au fost motorul creșterii în acest an, deoarece bugetul de investiții al statului este cheltuit în proporție de aproximativ 30% în acest exercițiu bugetar. Calitatea în construcții a scăzut dramatic tocmai din cauza problemelor coroborate și cu lipsa cronică de forță de muncă locală calificată”, a concluzionat Chelu.