Ministerul Energiei continuă numirile controversate la compania Oil Terminal, pentru a subordona complet politic societatea care operează cel mai mare terminal petrolier din țară.
Acționar majoritar la Oil Terminal, societate strategică a statului, Ministerul Energiei face numiri politice pe bandă rulantă. După ce a pus în fruntea Consiliului de Administrație un expert în deșeuri, acum vrea să numească în CA doi apropiați ai lui Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, condamnat la închisoare în mai multe dosare de corupție. Aceste mutări vor asigura pratic controlul politic al Oil Terminal.
Astfel, Ministerul Energiei a convocat Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) pentru a aproba numirea lui Mihail Cătălin Caracostea și a lui Cristinel Dragomir ca membri provizorii în CA. Potrivit surselor RL, acesta din urmă va primi postul de director general al Oil Terminal, la susținerea PSD.
Cristinel Dragomir a fost vicepreşedinte al CJ Constanţa în perioada 2008-2016, pe vremea când instituţia era condusă de Nicuşor Constantinescu. Anterior (2004-2008) a fost director la Direcția Generală de Administrație Publică și Juridică în CJ Constanța, iar în perioada 2003-2004 a fost director executiv la Direcția Piețe, Târguri și Oboare Constanța. A absolvit Universitatea Maritimă Constanța. Este membru PSD din 2000, iar între 2008-2016 a fost Secretar Executiv al Organizației Județene Constanța. El este şi preşedinte al unui club sportiv de table.
Conform CV-ului primit de la companie la solicitarea „România liberă”, Cătălin Caracostea (34 de ani) este din 2012 director general al SC Neptun Olimp, iar anterior a lucrat la firme ca Daytona Beach Neptun sau Carmen Silva 2000. A absolvit Universitatea Spiru Haret, specializarea Contabilitate și informatică de gestiune. Publicația locală „Cuget liber” a scris despre el că este omul de încredere al lui Nicușor Constantinescu. În plus, conform sursei citate, Caracostea s-ar afla în conflict de interese, întrucât firma sa, Daytona Beach, administrează o bucată de plajă chiar lângă cea deținută de firma statului, SC Neptun Olimp.
Pentru a-i numi pe cei doi politruci, Ministerul Energiei propune acționarilor revocarea altor doi membri provizorii, Hermina Bectemir și Ionuț Barbu. Acesta din urmă este singurul care are experiență relevantă în domeniul energetic, fiind absolvent al Institutului Politehnic București, Facultatea de Energetică. Din octombrie 2014 până în prezent este Șef Birou infrastructură critică la Nuclearelectrica. Hermina Bectemir a absolvit Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Administrație Publică și Drept, în prezent fiind director în cadrul CN Administrația Canalelor Navigabile. Aceștia fuseseră reconfirmați în CA pe 11 iulie pentru un mandat de patru luni, care încă nu a expirat.
Angajatul Petrom rămâne în funcție
Aceste schimbări vin după altele politice operate recent. În luna iunie, acționarii Oil Terminal au aprobat numirea lui Nicolae Cîmpeanu, consilier local PSD în comuna Berca, judeţul Buzău. Mai grav este că acesta se află în evident conflict de interese, întrucât este și angajat al companiei OMV Petrom, unul dintre cei mai importanţi clienţi ai companiei de stat constănţene. La Petrom deține, din 2007, postul de şef al Compartimentului Documente Clasificate. Tot atunci a fost numit și Paul Cononov, directorul Secţiei de Gospodărire a Apelor Tulcea şi preşedinte FLAG Delta Dunării. Între anii 2005 şi 2008, în guvernările PNL şi PDL, a fost guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Conform surselor noastre, Cononov este susținut de ALDE.
Tot politic a fost numit și Andrei Ovidiu Aurelian, consilier judeţean ALDE în Giurgiu şi preşedintele CA de la SC Întreţinere Peisagistică şi Spaţii Verzi SA Giurgiu. De asemenea, așa cum RL a scris recent, pe postul de director de investiții a fost numit, de la 1 august, un colonel SPP în rezervă, Nicu Ștefan, vicepreședinte al ALDE Giurgiu, organizație condusă de actualul ministru al Energiei, Toma Petcu.
Scădere a profitului la șase luni
Așa cum RL a relatat la acea vreme, la începutul lunii aprilie, în fruntea Consiliului de Administrație al Oil Terminal a fost numit, la presiunea ALDE, Gheorghe Cristan Florin (41 de ani), cu diplomă de inginer expert în managementul deșeurilor.
Toate aceste schimbări politice din ultimul timp se reflectă și în rezultatele financiare ale companiei. Astfel, în primul semestru, societatea a avut o cifră de afaceri în scădere cu 2,4%, până la 76,7 milioane lei și un câștig înainte de taxe (EBITDA) de doar 8,8 milioane lei, mai mic cu 60,9% față de semestrul unu al anului trecut, când a fost de 22,6 milioane lei. Profitul net a scăzut cu 21,6%, până la 11,4 milioane lei.
Probleme și la Nuclearelectrica
Fondul Proprietatea, un acționar important în mai toate companiile deținute de MInisterul Energiei, a lansat iar un atac la adresa instituției. Într-un comunicat recent de presă, FP îşi exprimă dezaprobarea și îngrijorările majore în privința celor două noi puncte propuse de către Ministerul Energiei pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica, programată pe 24 august 2017. „Ambele puncte se află în contradicție flagrantă cu normele guvernanței corporative și este de așteptat să aibă un impact negativ asupra performanței Nuclearelectrica, precum și asupra valorii acțiunii acestei companii listate la bursă”, susține FP. În primul rând, Consiliul de Supraveghere interimar al Nuclearelectrica urmează să fie schimbat cu un alt Consiliu cu mandat scurt de patru luni, în ciuda faptului că data expirării mandatului membrilor Consiliului actual era cunoscută de toți acționarii de luni întregi. „Compania are nevoie urgentă de un Consiliu de Supraveghere puternic, responsabil, cu mandat pe durată completă, pentru a ajuta la gestionarea provocărilor și oportunităților cu care se confruntă Nuclearelectrica”, arată FP.
De asemenea, FP acuză faptul că, la fel ca în cazul Hidroelectrica, alt producător major de energie, din contractele de mandat propuse pentru noul Consiliu interimar sunt eliminate obligații cheie ale membrilor Consiliului. Printre acestea, posibilitatea de a fi trași la răspundere pentru încălcarea obligațiilor de neconcurenţă sau obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute. În replică la acuzațiile FP privind contractele de mandat la Hidroelectrica, Ministerul Energiei a susținut că sunt „concluzii şi îngrijorări fără fundament legal şi real”. În plus, s-a declarat alarmat de „atitudinea distructivă a reprezentanţilor FP în CA sau CS ale societăţilor la care FP deţine participaţii minoritare alături de statul român”.
