Pagubele de la regia de termoficare a Capitalei sunt atât de mari, încât ieşirea din criză este extrem de dificilă. Deși soluții există, autoritățile nu au făcut până în prezent nimic pentru a rezolva situaţia.
Bugetele statului sunt împovărate an de an prin subvenţionarea pierderilor uriaşe care se adună la administraţia locală, la capitolul „termoficare“. Nimănui nu pare a-i păsa, cu toate că există soluţii. De exemplu, „România liberă“ a prezentat, în edițiile anterioare, un studiu Deloitte de acum 10 ani, care propunea centrale individuale pe gaz în cartiere. Acum, prezentăm o soluție ecologică: biomasa.
Cinci lei pe metrul cub de apă pierdut
„România liberă“ a pus câteva întrebări RADET, precum câtă apă se pierde zilnic în Bucureşti, în sezonul rece? Expertul în management Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, ne declarase că zilnic, în Capitală, se scurg în pământ 24.000 de tone de apă caldă. RADET arată, într-un răspuns oferit redacției, că „în sezonul rece, respectiv în lunile cuprinse între noiembrie 2015 – martie 2016, pierderea medie de apă de adaos a fost de 1.100 de tone/oră“. Altfel spus, chiar mai mult decât precizase expertul, cu 2.400 de tone în plus zilnic.
A înţelege felul cum funcţionează acest sistem centralizat este instructiv şi ilustrează efortul tehnologic inutil folosit pentru a produce aceste piederi. Apa aceasta de adaos ce se pierde reprezintă, conform RADET, „5% din debitul vehiculat prin cei 987 de kilometri de reţea primară, cu diametrul de până la 1.000 mm“. Aşadar, la 26.400 de tone de apă scursă zilnic în pământ, în Capitală se pompează zilnic, în sezonul rece, peste 500.000 de tone de apă! Trimise în tot Bucureştiul prin aproape 1.000 km de ţevi, groase de până la un metru diametru.
„În iarna trecută, au fost 288 de avarii în reţeaua primară“, informează RADET. Regia arată că „preţul acestei ape de adaos este cuprins între 4,99 – 5,35 lei/ mc“. Aşadar, zilnic, în Capitală, iarna trecută, s-au dus în pământ cam 5 lei pe metru cub de apă. Înmulțit cu 26.400 t, rezultă că se pierd zilnic 132 de milioane lei. Înmulţit cu 30 de zile, apoi cu cinci luni, rezultă cifre dramatice: aproape 20 de miliarde lei se duc în pământ, în lunile de iarnă. Doar faptul că agentul termic nu e pompat non-stop mai reduce din aceste pierderi.
Care este soluţia stopării pagubelor?
Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), afirmă că o variantă ar fi biomasa transformată în pelete. „În fapt, noi avem de încălzit o ţară întreagă“, atrage atenţia specialistul, „nu este vorba doar despre Bucureşti. În Capitală nu o să tremurăm. Cu toate cifrele, o să dea fiecare guvern subvenţie suficientă, să se facă toate măsurile şi ordonanţele de urgenţă, care să asigure încălzirea Bucureştiului. Care nu o să îngheţe. Cu pierderi, cu furturi, toate vor fi înghiţite de faptul că Bucureştiul nu poate să îngheţe“.
Toată lumea se uită numai la eoliene şi solare şi nimeni la biomasă, explică oficialul AOAR. Biomasa, explică acesta, este o resursă locală, disponibilă, care poate crea locuri de muncă: crengile tăiate din copaci; câmpurile cu produse agricole, cărora li se dă foc, ca să se scape de coceni şi de paie. „În loc să le transformăm în masă energetică, le dăm foc. Având inventatori români, care demonstrează că, faţă de 350 – 400 de lei, cât a ajuns gigacaloria la Bucureşti, faci gigacaloria într-un bloc din Bucureşti cu 13 etaje cu pelete de biomasă. Nu interesează pe nimeni de ani de zile“, crede Cristian Pârvan.
Concret, preţul demonstrat pe factură, de vreo trei ani, într-un bloc din Bucureşti încălzit cu pelete de biomasă, în ultimii trei ani, este cam de 135 de euro pe tot sezonul rece, la un apartament de două camere. Aceasta înseamnă undeva peste 100 de lei lunar. „Sigur, nu se poate să mergem cu pelete la fiecare bloc, dar soluţia pe care o credem noi e să segmentăm Bucureştiul pe cartiere, pe cvartale şi să venim şi cu alte soluţii decât gaz natural. Există astăzi tehnologii extraordinar de eficiente comparativ cu ce avem acum“, a menționat Cristian Pârvan pentru „România liberă“.
Exces de agent termic
Ce nu spune nimeni, a explicat oficialul AOAR, este că reţeaua de termoficare a Bucureştiului a fost gândită cu toate întreprinderile mari consumatori, care nu mai există. Aşadar, acum RADET are exces de producţie de agent termic. „Avem o producţie pe care nu are ce şi cine să o consume. Pe lângă vechime, pe lângă hoţie“, atrage atenţia Cristian Pârvan.
Acesta a arătat că a informat toate ministerele responsabile asupra soluţiei cu biomasă, ce se bazează pe brevetul unui inventator român. „De ce nu-şi pun problema: cum încălzesc această ţară? Dincolo de cifrele din Capitală, realitatea e mai dramatică. Din 315 sisteme de termoficare existente în 1990 în ţară, mai sunt în funcţiune fizic vreo 60, toate falimentare. Le plătim din banii noştri subvenţionând gigacaloria, ca şi la Bucureşti“, arată secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
În acest timp, subvenţionarea continuă. „Guvernul Ponta a alocat 700 de milioane de lei pentru credite date administraţiei locale din toată ţara, care nu le mai rambursează niciodată. Acum, s-au dat prin ordonanţă de urgenţă încă 160 de milioane de lei, cu obligaţia de a nu bloca conturile. Aşa rezolvăm în fiecare an, dăm o ordonanţă de urgenţă“, a declarat Cristian Pârvan.
