Printre cei care au depus oferte pentru construcția secțiunilor 1 și 5 se află și societăți românești sau străine care au avut contracte reziliate sau finalizate cu mari întârzieri.
Ultimele loturi din zonele de câmpie și de deal ale A1, autostrada care va lega Constanța de Nădlac, au în sfârșit pețitori, iar în perioada următoare vor fi desemnați constructorii care să se apuce de treabă. Evident, după ce vor fi soluționate nelipsitele contestații.
Vineri după-amiază s-a încheiat perioada în care puteau fi depuse oferte pentru proiectarea și execuția secțiunii 5 a autostrăzii Pitești-Sibiu, cuprinsă între Curtea de Argeș și Pitești (km 92+600 – 122+950). Pentru aceasta (situată într-o zonă deluroasă), cu o valoare estimată, fără TVA, de 1,83 miliarde lei, au fost depuse opt oferte.
Alături de obișnuiți ai construcțiilor de autostrăzi în România, cum ar fi italienii de la Astaldi, Tirrena Scavi sau Impresa Pizzarotti, pe lista doritorilor apar și unii regi români ai asfaltului, cum ar fi Spedition UMB, a lui Dorinel Umbrărescu, Tehnostrade, Vega ‚93, a lui Corneliu Istrate, sau Construcții Erbașu.
Dar și o surpriză, respectiv China Railway 14th Bureau Group Co Ltd. Și mai atrage atenția și oferta înaintată de Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA (o firmă specializată în conducte de apă, care acum vrea să construiască autostrăzi).
Italienii n-au băgat autostrada în București
De remarcat că Impresa Pizzarotti are la activ un contract reziliat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cel pentru pătrunderea în București a autostrăzii spre Ploiești, iar Vega ‘93 a finalizat abia săptămâna trecută modernizarea unui tronson din Centura Capitalei, pe care ar fi trebuit să se circule pe patru benzi încă de la începutul anului.
În plus, companiile chineze nu au reușit până acum să-și adjudece decât un singur contract pentru construcția de autostrăzi pe fonduri europene, în Polonia, dar nici acesta nu a fost dus la bun sfârșit. Pur și simplu, chinezii nu au reușit să respecte normele europene privind securitatea muncii.
Cât despre Astaldi, nici companiei italiene nu-i lipsesc din „palmares” întârzierile la finalizarea proiectelor de infrastructură în România. Proiectul care a mâncat ani de zile nervii românilor și care a fost întârziat de Astaldi este cel al modernizării Magistralei de cale ferată București-Constanța, tronsonul Fundulea-Fetești.
În vreme ce pe celălalt tronson austriecii de la Swietelsky au lucrat automatizat, cu un tren special care schimba din mers șinele, traversele și piatra spartă, italienii de la Astaldi munceau ca acum 100 de ani, cu târnăcopul. Din această cauză punerea în funcțiune a tronsonului modernizat a întârziat semnificativ, iar românii care se duceau la mare au fost nevoiți nu de puține ori să admire Bărăganul pe geamul trenului care staționa în câmp.
Durata contractului este de zece ani, din care un an perioada de proiectare, patru ani execuția lucrărilor și cinci luni perioada de garanție. Secțiunea 5 este amplasată în județul Argeș, are o lungime de 30,35 km, iar traseul acesteia va începe în zona localităţii Curtea de Argeș și va continua paralel cu râul Argeș, până la actuala centură a Piteștiului.
Slab. Autostrăzi doar la câmpie
În ultimii 27 de ani România nu numai că a construit șoselele rapide cu viteza melcului, dar toate tronsoanele au fost fie la șes, fie în zone deluroase. De abia de acum încolo începe adevărata provocare pentru autorități și constructori, și anume străpungerea Carpaților. O nucă tare, dacă ținem cont de faptul că până și în zonele deluroase au fost probleme (vezi tronsonul Cunța-Săliște, inaugurat de Victor Ponta în campanie electorală și care a trebuit dărâmat și construit de la zero).
Pe principiul „iarna nu-i ca vara”, enunțat de Traian Băsescu acum 20 de ani, când era ministru al Transporturilor, nici muntele nu-i ca dealul, așa că lucrările se anunță extrem de dificile. Dar mai ales vom vedea cât va rezista în timp autostrada Pitești-Sibiu, care va lega Muntenia de Ardeal.
Austriecii, amatori pe calea ferată
Cu o zi înainte, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunțase că pentru secțiunea 1 a autostrăzii Pitești-Sibiu (situată la celălalt capăt, tot în zonă de deal) fuseseră depuse nouă oferte.
Și pe această listă figurează mulți dintre cei care au ofertat și pentru secțiunea 5: Astaldi, Impresa Pizzarotti, Spedition UMB sau Construcții Erbașu. Lor li se adaugă însă și austriecii de la Porr Construct, cei care au înregistrat întârzieri considerabile la proiectul de modernizare a tronsonului de cale ferată Câmpina-Predeal. La vremea respectivă, a ridicat mari semne de nedumerire faptul că respectivul contract a fost încredințat unei companii care nu mai construise căi ferate, ci doar drumuri.
Proiectul a putut fi dus la bun sfârșit doar datorită asocierii cu Wiebe, companie tot austriacă, dar specializată în lucrări feroviare. De data asta, fiind vorba de un proiect rutier, nu ar trebui să se repete problemele. Valoarea estimată a primei secțiuni a autostrăzii Sibiu-Pitești, fără TVA, este de 765,84 milioane de lei. Durata contractului este de nouă ani, din care un an perioada de proiectare, trei ani execuția propriu-zisă a lucrărilor și cinci luni perioada de garanție.
Secţiunea, cuprinsă între km 0+000 și km 13+170, va începe în zona localităţii Șelimbăr, la intersecţia cu Centura Sibiului. Aliniamentul va continua la vest de DN7, în paralel cu acesta, fiind amplasat într-o zonă colinară până la km 6, în zona localității Veștem. În continuare, traseul autostrăzii va traversa, la vest de Tălmaciu, drumul judeţean DJ 105G, Avrig-Marsa-Tălmaciu-Sadu, până în zona Boița, unde este prevăzut un nod rutier ce asigură conexiunea temporară a autostrăzii Pitești-Sibiu cu DN7.
