Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, spune că deocamdată România nu are nevoie de 2.000 kilometri de autostrăzi, după cum promitea predecesorul său, Dan Şova, ci de o reţea de drumuri expres.
România nu are nici forţa financiară necesară pentru construirea a mii de kilometri de autostradă şi nici capacitatea tehnică cerută de acest obiectiv. Ca urmare este recomandabilă realizarea unei reţele de drumuri expres care ulterior să poată fi transformate în autostrăzi, afirmă ministrul Transporturilor, Ioan Rus, într-un interviu acordat recent cotidianului Adevărul.
Ministrul reia promisiunile făcute de predecesorul său Dan Şova. Până în 2020, România va avea 2.020 de kilometri de autostradă, anunţa în luna aprilie ministrul Şova în cadrul evenimentului “Infrastructure Business Summit”.
Ioan Rus păstrează cifrele, însă înlocuieşte autostrăzile cu drumuri expres. „N-are rost să visăm că vom face milioane de kilometri pe secundă că nu face nimeni în lume. Avem nevoie de 2.000 şi ceva (de kilometri – n.r.) de drumuri-expres, rezultă din acest Master Plan. Nu peste tot avem nevoie de autostrăzi. Nu ne calificăm. (…) Master Planul acesta nu este un document bătut în cuie, o dată la trei ani el se actualizează”, spune Rus.
În viziunea sa statul mai întâi face exproprieri ca pentru realizarea unei autostrăzi, însă în final se construieşte doar un drum expres. Peste ani, când va exista posibilitatea, drumul expres este extins la standard de autostradă. Aceasta este strategia ministrului Ioan Rus. “Pe drumurile expres expropriem la nivel de autostradă, deci pe 70 de metri (lăţime – n.r.) şi facem drum expres cu patru benzi, măresc viteza medie orară de la 50 km/h la 100 km/h. Apoi, generaţia următoare de miniştri sau în exerciţiul financiar 2020-2027 va putea extinde, de la patru benzi de drum-expres la regim de autostradă. Deci te modernizezi în funcţie de nevoile tale, că altfel, noi sigur ne-am dori acum după atâta secetă să avem autostradă fiecare până-n poartă. Dar mentenanţa la autostradă te ucide după ce ai făcut-o dacă nu ai circulaţie pe ea“, a afirmat Ioan Rus.
Drumurile expres, o opţiune discutabilă
Ideea înlocuirii proiectelor de autostrăzi cu altele de drumuri expres aparţine fostului ministru liberal al Transporturilor Ludovic Orban. Acesta prezenta public în 2008 chiar o listă de 12 proiecte de drumuri expres. Trebuie precizat că nici ministrul Ludovic Orban dar nici miniştrii care l-au succedat, anume Radu Berceanu, Anca Boagiu, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Dan Şova nu au reuşit construirea vreunuia dintre proiectele propuse în 2008, fie la standard de drum expres, fie de autostradă. Lista ministrului Ludovic Orban includea: Arad – Oradea, Brăila – Galaţi, Brăila – Râmnicu Sărat, Drumul Nordului, Legătura drumului expres Arad – Oradea la DN1, Legătură rapidă cu Drumul Nordului, Litoral Nord – Deltă, Petea – Satu Mare – Baia Mare, Craiova – Piteşti, Ploieşti – Târgovişte – Găieşti – A1, Sebeş – Turda şi Sibiu – Făgăraş.
Venit la şefia Transporturilor, ministrul Radu Berceanu a decis anularea acestor proiecte. Argumentul lui a fost că drumuri expres au costuri la fel de ridicate ca şi autostrăzile, dar au caracteristici inferioare. Caracteristicile drumurilor expres fac obiectul unor normative ce nu au fost făcute public de către Compania de Drumuri. Puţinele informaţii disponibile arată însă că viteza de proiectare a acestor drumuri este de 100 de kilometri la oră , faţă de 130 kilometri la autostrăzi, iar podurile şi benzile de circulaţie sunt mai înguste.
Ideea înlocuirii autostrăzilor cu drumuri expres a fost criticată şi de societatea civilă.
CNADNR vrea să construiască drumuri expres cu vreo 14 milioane lei pe kilometru – acuza în ianuarie 2013 Sorin Ioniţă, specialist EFOR. “Drumurile expres sunt de fapt nişte şosele tip DN care pur și simplu nu trec prin localități. Nu au standard de autostradă, ci ca oricare alt DN: fără garduri, sunt traversate de iepuri-vaci-biciclete-căruțe mai mult sau mai puțin legal. În plus, s-ar putea ca primarii entuziaşti să dea iarăşi autorizaţii de construit case, ateliere şi depozite drept în buza drumului expres, deci situaţia revine la starea iniţială, de DN care traversează localități”, spunea el.
