Piața românească a fost „invadată“ de lapte și produse lactate la preț de dumping, aduse din alte țări comunitare, după impunerea embargoului împotriva Rusiei. Efectul – peste 50 de fabrici au fost închise.
Otreime din fabricile de lapte s-au închis anul trecut din cauza scăderii cererii pe piața internă, dar și a „invaziei“ laptelui adus la preț de dumping din alte state comunitare. Afirmația aparține lui Dorin Cojocaru, președintele patronatului din industria laptelui – APRIL. Astfel, dacă la începutul anului trecut în România funcţionau 183 de fabrici de lapte autorizate santitar-veterinar, la 1 aprilie 2014, numărul fabricilor scăzuse la 152, iar la finele anului la 130.
„Este o politică de marketing susținută. În supermarketuri s-a intrat cu produse marcă proprie fabricate, de regulă, în țările de origine a companiilor mamă a magazinelor respective. Decât să arunce laptele în Polonia și să mai plătească și pentru distrugerea mediului, mai bine îl distribuie la preț de dumping în România unde își fac astfel loc pe piață“, explică reprezentantul APRIL. Acesta susține că, marile magazine au susținut astfel anumite produse în detrimentul celor fabricate în România, punând presiune pe distribuitorii locali, cărora le-au
cerut un discount mult prea mare. „Embargoul impus Rusiei a creat un surplus pe piața europeană de 250.000 tone de telemea și 90.000 de tone de brânză gouda. Adică, în total, 2 milioane de tone de lapte materie primă, în condițiile în care România procesează sub 900.000 de tone anual. De aceea s-a preferat să se vândă în țara noastră la prețuri foarte mici și să câștige cotă de piață înlăturând companiile locale“, spune Cojocaru.
Conform informațiilor postate pe site-ul Comisiei Europene, după ce Rusia a impus embargoul asupra produselor din UE, prețul mediu al laptelui a scăzut cu 30%, cel al brânzei cheddar cu 15%, iar al brânzei gouda și al untului cu 13%.
Președintele APRIL arată că, în plus, produsele fabricate în UE poartă TV din țara de origine, care este mult mai mică decât cea din România. „Polonia practică la produsele lactate și lapte TVA de circa 7%, Marea Britanie 0%, iar Franța 5,7%. Noi avem 24%. Ungaria, chiar dacă are cota de TVA ridicată, acordă 180 de euro/tonă ajutor de export. Nouă ne-a explicat Ministerul Agriculturii că nu se poate acorda un astfel de sprijin la export“, afirmă Cojocaru. De asemenea, vechile state europene beneficiază de subvenții agricole mai mari decât țara noastră.
Semne proaste anul are
Iar veștile proaste nu se încheie aici. De la 1 aprilie 2015, UE va elimina cotele de lapte şi fiecare stat membru va avea voie să producă oricât va dori. „Din aprilie vor veni de peste graniță cantităţi şi mai mari de lactate. Estimăm că, până la finalul anului, din cele 130 de fabrici de lactate la nivel naţional vor mai rămâne în jur de 70“, este de părere reprezentantul APRIL.
Cum v-a afectat embargoul impus Rusiei? Cum se justifică diferența mare de preț a laptelui de consum din producția internă față de cel produs în alte țări din spațiul comunitar și nu numai?
Până la închiderea ediției nu am primit răspuns la cele două întrebări nici de la compania Hochland România și nici de la Albalact.
Pe de altă parte, consumul intern de lapte a scăzut. România ocupă penultimul loc în UE în ceea ce privește consumul de lapte, conform Euro-stat. Astfel, consumul individual este de 57% din medie (la un PIB per capita de 55% din medie), în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de 2011, la 4 puncte procentuale în spatele Croaţiei. Cel mai mic consum per capita se înregistrează în Bulgaria, la 49% din media UE. Conform Eurostat, cel mai mare consum individual per capita din Europa, ajustat cu puterea de cumpărare, se înregistrează în Luxemburg, cu 35% peste media UE, şi în Germania şi Austria, cu 22%, respectiv 20% peste medie, Danemarca, Finlanda, Suedia, Regatul Unit, Olanda, Belgia şi Franţa, cu 10-15% peste media UE, în timp ce Italia se plasează pe medie.
Din datele APRIL, românii consumă 12 litri de lapte pe an, media europeană depășind ușor 30 de litri anual.
