Sistemul actual de producere a energiei termice în sistem centralizat din Bucureşti ar urma să fie păstrat, dar pe termen lung sunt necesare investiţii totale de circa 3,8 miliarde de euro, jumătate doar pentru reabilitarea termică a blocurilor.
Bucureştenii plătesc una dintre cele mai ieftine gigacalorii din ţară, deşi energia termică e produsă încă în centrale cu echipamente instalate în anii ‘60, iar reţeaua de transport şi distribuţie e atât de veche, încât 30% din căldură se -pierd pe conducte. Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a municipiului Bucureşti, realizată de Primăria Capitalei, face un tablou al dezastrului. Acesta nu se resimte însă direct la cei 1,2 milioane bucureşteni racordaţi la sistemul centralizat, deoarece primăria cheltuieşte anual sume considerabile pentru subvenţii.
Când se dau. Pentru că RADET, furnizorul şi distribuitorul de agent termic aflat în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, avea la finele lui 2016 datorii de circa 3,9 miliarde lei, cauzate de neplata subvenţiilor promise de Guvern şi Primăria Capitalei (circa un miliard de lei) sau de plata cu întârziere a subvenţiilor, ceea ce a dus la acumularea de penalităţi, de îngheţarea tarifului, reţeaua învechită şi de lipsa investiţiilor. Cea mai mare parte din datorii sunt către Elcen, producătorul de energie termică aflat în subordinea Ministerului Energiei. Din cauza acestui cerc vicios, ambele entităţi au intrat, în octombrie anul trecut, în insolvenţă.
Primii paşi: reorganizarea administrativă
Documentul pus în dezbatere publică pe site-ul instituţiei arată că strategia de reorganizare a RADET până în octombrie 2017, conform raportului administratorului judiciar, prevede atingerea pragului de rentabilitate începând din octombrie 2017, prin scăderea cheltuielilor, iar dacă reducerea nu este suficientă, va fi contrabalansată printr-o creştere a veniturilor obţinute din ajustarea tarifului. De asemenea, se are în vedere transformarea Regiei în societatea comercială pe acţiuni RADET SA, denumire deja rezervată la Registrul Comerţului, entitate care va prelua prin delegare serviciul de termoficare. Apoi, va fi demarată fuziunea prin absorbţie a Elcen (cu cele patru centrale: CTE Bucureşti Sud, CTE Progresu, CTE Vest, CTE Grozăveşti) în RADET SA, va rezulta o societate cu capital deţinut de primărie şi actualii acţionari ai Elcen, în proporţiile ce reies din aportarea patrimoniilor în noua societate. Miza acestei fuziuni este tocmai ştergerea acestei datorii uriaşe, prin compensare.
Trei scenarii de restructurare
Eficienţa sistemului public de alimentare cu energie termică este determinată şi de cantitatea de energie furnizată, de aceea creşterea numărului de consumatori este o prioritate, se arată în strategie. În acest sens, Primăria Capitalei consideră că se impun următoarele măsuri: regionalizarea serviciului, prin extinderea sistemului în zonele limitrofe ale municipiului Bucureşti şi prin identificarea unor utilizatori complementari (încălzirea staţiilor de metrou, a staţiilor RATB, platforme încălzite pentru topirea zăpezii etc.).
Mai departe, în documente se analizează trei scenarii de alimentare cu energie termică. Primul ia în calcul păstrarea sistemului centralizat existent, al doilea presupune crearea de sisteme centralizate zonale, prin împărţirea sistemului centralizat existent în mai multe zone de consum şi apariţia unor surse noi de energie pe amplasamentul punctelor termice existente, iar cel de-al treilea prevede dezvoltarea sistemelor individuale, prin centrale proprii pentru toţi consumatorii.
Din analiza acestora pe criteriul poluării şi investiţiilor necesare, a reieşit că prima variantă, reabilitarea surselor de energie existente, este scenariul optim. Astfel, opţiunea cea mai favorabilă este menţinerea numărului surselor de căldură existente cu reabilitarea acestora, plus construirea unei centrale de incinerare a deşeurilor la Pallady şi a două surse noi – CTE Colentina şi CTE Aviaţiei, în zonele deficitare din punctul de vedere al parametrilor agentului termic furnizat populaţiei. În paralel, se va investi în redimensionarea şi înlocuirea reţelelor vechi de transport şi distribuţie. De asemenea, strategia prevede reactivarea CET Titan şi declararea zonelor propuse pentru a fi alimentate în sistem centralizat ca zone unitare de încălzire (adică un singur sistem de încălzire), fără a se preciza exact în document ce va presupune asta pentru cei care au deja sisteme individuale. Totodată, pe timpul verii, consumul de apă caldă ar trebui să fie asigurat integral din surse regenerabile, prin amplasarea de panouri solare pe blocuri, se mai arată în strategie. Investiţia este estimată la 474 milioane euro şi ar reduce cheltuielile de funcţionare ale Regiei pe timp de vară, când cererea de agent termic scade considerabil.
Reabilitarea blocurilor, în pas de melc
Necesarul anual de energie termică la nivelul consumatorilor finali este de 4.127.741 Gcal/an, la care se adaugă pierderi totale anuale de energie termică de 28,19%. Evoluţia necesarului de energie termică ia în calcul o rată anuală de reabilitare a blocurilor racordate de 3%, în perioada 2017-2022. Pentru fiecare apartament izolat, reducerea de consum va fi de circa 20%. După finalizarea lucrărilor de optimizare a reţelelor de transport şi distribuţie, pierderile ar urma să scadă la 15%.
Investiţiile pentru centrale noi ar putea fi realizate fie din capital privat, fie mixt, cu aportul Primăriei Capitalei. De asemenea, investiţiile în reţeaua de transport şi în unele CET-uri existente ar demara în 2018, cele în reţeaua de distribuţie şi puncte termice – în 2025. Finanţarea ar urma să fie asigurată prin împrumuturi pe termen lung de la BEI, BERD, Banca Mondială, din surse nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), program prin care pentru reabilitarea sistemului de transport al energiei termice este prevăzută suma de 187 milioane euro. Perioada de investiţii analizată este 2017-2042.
Căldura se va scumpi cu 5% pe an
De asemenea, se are în vedere continuarea subvenţionării. Un apartament cu 3 camere din Bucureşti consumă în medie pe an circa 7,2 Gcal. Pentru un sistem individual de încălzire, costul de încălzire şi preparare apă caldă este de circa 15% din veniturile medii lunare ale gospodăriei, peste pragul de suportabilitate agreat la nivel european, de 10%, se mai arată în document.
Evoluţia posibilă a tarifului suportabil la energia termică raportat la venitul minim disponibil pe gospodărie arată o creştere de la 56,46 euro/Gcal, în 2016, la 58,03 lei în 2018, respectiv 61,04 euro/Gcal, fără TVA, în 2020. Comparativ, tariful plătit în prezent de populaţie este de 30,72 euro/Gcal, „prin urmare, s-ar putea spune că tariful plătit de populaţie ar trebui să crească până la nivelul suportabil”, se arată în document. Totuşi, abia în 2031 se va întâmpla asta, prin scumpiri graduale, diferenţa urmând să fie suportată în continuare de primărie, prin subvenţii, adică de toţi cetăţenii. Astfel, planul prezentat în analiză indică o creştere cu 5% pe an a tarifelor plătite de populaţie, se arată într-una dintre anexe.
