1.8 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăSpecialEfectele deciziei ASF de a cere falimentul Astra

Efectele deciziei ASF de a cere falimentul Astra

Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis să ridice licența Astra Asigurări și să ceară falimentul firmei. Dacă justiția va confirma cererea ASF și va decide falimentul, închiderea celei mai mari companii românești de asigurare va genera un adevărat cutremur care se va resimți inclusiv în alte țări.

Milioane de oameni și sute de firme ar putea avea de suferit din cauza falimentului societății Astra Asigurări, dacă justiția va confirma cererea ASF și va decide această măsură extremă. Decizia de a “naționaliza”, practic, firma care a condus ani la rândul topul companiilor de asigurări lovește în plin peste 4 milioane de asigurați din țară și de peste hotare care vor aștepta luni de zile pentru a fi despăgubiți. Nu este însă nici pe departe singurul efect al deciziei ASF.

Cei care au votat pentru falimentul Astra iau practic sute de milioane de euro unor companii private, și chiar statului în condițiile în care despăgubirile maxime sunt limitate la doar 450.000 de lei. În plus, vor fi plătite dintr-un fond unde au cotizat absolut toate firmele de asigurare din țară. Contribuția lor va crește și de zece ori după ce cele aproape 200 de milioane de euro existente acum în fond se vor fi evaporat. Implicit, va crește și prețul polițelor de asigurare pe care firmele le vând, pentru că nicio companie private nu trăiește pentru a face pierderi.  Mai mult decât atât, există șanse semnificative ca banii din Fond să nu fie suficienți, context în care el va fi obligat să se împrumute cu garanție de la stat. O gaură data, așadar, direct în bugetul statului.

Statul lasă statul fără bani

 ASF, în fond un organism al statului, a lăsat fără câteva milioane de euro inclusiv o altă entitate controlată de stat. Este vorba despre Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale(CNADNR) care ar trebui să primească de la Astra Asigurări aproximativ 21 de milioane de euro în urma unei decizii controversate , dar totuși valabile. Șansele companiei de a mai recupera ceva sunt aproape nule. De altfel, legea care reglementează activitatea Fondului de Garantare a Asiguraților spune clar că sumele maxime plătite către asigurați se vor rezuma la 450.000 de lei adică aproximativ 100.000 de euro.

Justiție ignorată. ASF calcă totul în picioare

Nu doar CNADNR împreună cu alte zeci de companii private care au de încasat sume importante vor fi afectate de limitarea despăgubirilor. Vor avea de suferit și mii de familii care au obținut sau sunt pe cale să obțină în instanță despăgubiri în urma accidentelor suferite de rude ale lor. Sumele acordate lor de instanțe, mai ales când este vorba despre decese ale unor rude apropiate, ajung și 2 milioane de euro și depășesc, în orice caz, pragul celor 100.000 de euro.

Lovitură pentru întreaga piață a asigurărilor

 Absolut toate firmele de asigurare din România, chiar și cele mai importante rivale ale Astra, vor avea de suferit. Atât direct cât și indirect. În mod direct, ele vor plăti sume semnificativ mai mari către Fondul de Garantare a Asiguraților care va fi practic golit după falimentul Astra. Contribuția lor ar putea crește, conform legii, de la 1% la 10% din primele brute subscrise. Unul din zece lei încasați de firmele de asigurare va merge deci spre fond. Cum își vor recupera banii? Binențeles, prin creșterea primelor de asigurare.

Mai mult decât atât, dimensiunea considerabilă a companiei Astra ar face ca un eventual nou faliment de companie să lase asigurații fără niciun leu. Tot direct, mai multe societăți de asigurare vor pierde milioane de euro pe care îi au de încasat de la Astra în numele așa numitelor regrese pentru CASCO și RCA. Ele vor trebui să se înscrie la masa credală iar șansele ca ele să mai recupereze ceva, având în vedere că vorbim despre creanțe negarantate. Indirect, societățile de asigurare vor fi afectate de căderea Astra. Noile reguli Solvency II iau în calcul inclusive riscul de piață și riscul reputational. Cum va catalogată piața din România în urma unui faliment? Evident, foarte riscantă. În aceste condiții, firmele de asigurare prezente aici vor avea nevoie de un capital mai mare pentru a respecta noile reglementări.

Pericol pe șosele

 Sunt șanse mici ca Fondul să ajungă să plătească despăgubiri în locul companiei. Ca urmare, dacă mâine un șofer cu RCA la Astra lovește un alt șofer, acesta din urmă va aștepta luni de zile până să îi fie reparată mașina. Aceasta se întâmplă pentru că teoretic, banii ar trebui să fie plătiți de Astra care însă nu mai are voie să vândă polițe și deci nu mai poate încasa.  Este foarte probabil că societatea, mai mult îngropată decât ajutată de administrarea specială a KPMG și de deciziile de limitare a activității, nu va avea bani să plătească. În aceste condiții, păgubiții vor trebui să aștepte intrarea Fondului. Intrarea Fondului se va petrece însă după cel puțin 30 de zile de la declararea falimentului. Cum falimentul va fi cerut în instanță, procedura ar putea dura luni de zile. Într-o situație chiar mai gravă sunt persoanele care au polițe CASCO la Astra și care acum se află cu mașinile în service. Este foarte posibil ca ei să nu își mai poateă lua mașina decât după multe luni de zile. 

Nu în ultimul rând vor avea de suferit și sute de mii de maghiari, sloveni, germani și, indirect italieni și spanioli. Astra are o prezență importabtă pe piața asigurărilor auto din Ungaria. Toți clienții ei de acolo vor fi afectați precum cei din România. Compania are o prezență notabilă și pe piețele din Slovenia și Germania, dar și în țări din America de Sud. Mai mult, o parte a clienților Astra din zona auto conduc în țări ca Italia sau Spania, acolo unde provoacă accidente. Compania nu va mai putea achita despăgubirile așa că ele vor fi plătite, conform legii, din banii strânși la Biroul Auto Român.

Cererea ASF nu duce automat la falimentul ASTRA

La capătul a 18 luni în care societatea a fost condusă pe baza unui plan de redresare creionat de KPMG, societatea de consultanţă selectată de ASF pentru derularea procesului de organizare.

Mişu Negriţoiu şef al ASF nu are nimic să îşi reproşeze privind falimentul celui mai mare asigurator român afirmând că atunci când a venit la şefia ASF Asigurare-Reasigurare Astra se afla deja în procedură de redresare. Desigur, nici KPMG societatea care a întocmit planul eşuat de redresare nu consider că ar avea vreo vină, îşi merită plata primită de la stat şi a avut ieri parte de mulţumirile şefului ASF. În viziunea lor, vina pentru starea societăţii şi pentru eşecul demersului de majorare a capitalului ar aparţine actualilor acţionari care ar fi ridicat pretenţii de preţ nejustificate. Potrivit lui Mişu Negriţoiu, societatea avea la 30 iunie o marjă de solvabilitate disponibilă negativă de 871 milioane lei, un coeficient de lichiditate de 0,03% şi un necesar de capital de circa 968 milioane de lei.

Pentru redresarea societăţii, ASF şi KPMG au impus un plan de majorare a capitalului social “condiţie indispensabilă pentru refacerea situaţiei financiarte şi ieşirea societăţii din administrarea specială“. 

După o primă etapă de majorare a capitalului social în februarie 2015, realizată cu o sumă nesemnificativă de 65 milioane lei, ASF a aprobat prospectul unei a doua majorări , anume alţi 425 milioane lei. Investitorii ar fi fost goniţi de preţurile mari cerute de acţionarii români pe pachetul deţinuit de ei.

Negrițoiu a refuzat să explice ce înseamnă „lăcomia acționarilor“

ASF susţine că KPMG ar fi purtat discuţii privind majorarea de capital cu 30 de potenţiali investitori strategici  însă s-a lovit de o atitudine necooperantă a acţionarilor . Mai precis aceştia ar fi dorit să deţină integral pachetul de acţiuni Astra ceea ce ar fi presupus ca acţionarii români să îşi vândă integral participaţiile. Practic un aport de capital de 425 milioane lei ar fi asigurat investitorilor o deţinere de maxim 62% a acţiunilor în condiţiile în care investitorii şi-ar fi dorit control absolut dat fiind “reputaţia vechilor acţionari“, spune ASF fără a detalia ce vrea să spună cu acest lucru dar lăsând să se înţeleagă că această reputaţie ar fi o problemă. Ca urmare investitorii au cerut cumpărarea întregului pachet de acţiuni însă vechii acţionari au ceru un preţ prea mare. Eşuarea demersului de majorare a capitalului  a fost blocat de acţionari prin atitudinea neconstructivă manifestată la negocierilor cu potenţialil investitori.

„În ciuda interesului real manifestat de anumiţi investitori potenţiali, acţionarii majoritari existenţi au ridicat pretenţii de preţ care au fost considerate exagerate prin prisma injecţiilor de capital necesare în viitor“, au spus ieri oficiali ASF. Mişu Negriţoiu a pronunţat chiar termenul de „lăcomie“ pentru a caracteriza atitudinea acţionarilor Astra, adăugând că este vorba despre o opinie personală. Rugat de jurnalişti să explice afirmaţia şi să dea detalii concrete, Negriţoiu a refuzat afirmând că informaţiile pot fi oferite doar de investitori.

De ce a respins ASF propunerile acţionarilor

Reamintim însă că în urmă cu câteva zile acţionarii Astra au propus ASF un plan de redresare detaliat într-un comunicat de presă. Potrivit acestuia acţionarii urmau să aducă un aport de capital de 150 milioane lei până la finele acestui an şi o a doua tranşă de 275 milioane lei până la finele lui septembrie 2016. Acţionarii Astra, anume The Nova Group Investments România S.A. și Epsilon Estate Provider SRL,  mai cereau revocarea mandatului KPMG, anularea deciziei ASF 999 din 26 mai 2015 care restrângea activitatea societăţii şi continuarea tranzacţiei de preluare a asiguratorului AXA.

Propunerile au fost respinse de ASF fără prea multe explicații.

Soarta Astra nu ţine doar de ASF. Urmează decizia unei instanţe

Pentru intrarea in faliment a Asigurări Reasigurări Astra nu este suficientă hotărârea ASF, fiind obligatorie o hotărâre a instanţelor de judecată. Situaţia este recunoscută de şeful ASF Mişu Negriţoiu. „Pasul următor pe care noi trebuie să-l facem pentru ca Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) să intre în acţiune este să prezentăm cererea de intrare în faliment şi să obţinem decizia instanţei. FGA intră în acţiune doar după intrarea societăţii în faliment”, a spus el ieri.

Pierduți în explicații

 Atât oficialii ASF, cât şi cei ai Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), instituţie ce va avea un rol central în derularea procedurilor de despăgubire o dată ce o instanţă de judecată a pronunţat falimentul societăţii de asigurare nu par a avea situaţia sub control. Astra are 1,8 milioane de asiguraţi ce deţin 2,5 milioane de poliţe valabile. Asiguraţii Astra pot să denunţe poliţele şi vor primi înapoi de la companie o cotă-parte din prime, dacă operaţiunea are loc până când instanţa decide falimentul asigurătorului, sau de la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), dacă solicitarea este transmisă ulterior. Instanţa se va pronunţa într-un termen care variază de la 10 la 20 de zile. Asigurații sunt îndreptățiți să recupereze primele plătite în avans, proporțional cu perioada rămasă până la expirarea valabilităţii contractului de asigurare.

Totodată, după decizia instanţei, FGA va prelua de la Astra dosarele de despăgubire primite de societate, pe care urmează să le soluţioneze, şi să plătească sumele necesare. „Până la momentul când vom  avea decizia judecătorească a falimentului, Astra preia în continuare şi gestionează dosarele de daune pe care le primeşte, achitând despăgubirile. Până când FGA va prelua dosarele de daune, clienţii se vor adresa către Astra, deci dosarele se înregistrează», a declarat Carmen Radu, preşedintele FGA, numit în funcţie săptămâna trecută de către Consiliul ASF.

Ea a arătat că Fondul va prelua activitatea Astra la o lună după decizia instanţei, apoi clienţii vor depune dosarele de daună la Fond, care va achita despăgubirile. Preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a punctat la rândul său că Astra «nu este pe zero», aşa încât poate achita despăgubirile pentru daune până la preluarea de către FGA. Pentru lămurirea altor probleme, Carmen Radu, şefa FGA a promis o altă conferinţă de presă. Numită acum 5 zile la cârma FGA, Radu este posesoarea unui salariu lunar de 20.000 de euro, după cum a relatat presa. Ea este şi membru in conducerea ROMATSA, regia de dirijare a traficului aerian, instituţie a statului ce oferă angajaţilor săi cele mai frumoase salarii din România.  

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă