Legislaţia din domeniul Concurenţei a suferit o serie de modificări cu impact direct asupra mediului de afaceri. În opinia preşedintelui Autorităţii de Concurenţă, Bogdan Chiriţoiu, ce mai importantă schimbare este aceea care vizează clarificarea procedurilor prin care companiile îşi recunosc vinovăţia în faza de început a investigaţiei. O altă noutate constă în aceea că angajații Consiliului Concurenței care părăsesc instituția nu vor mai putea lucra la companiile pe care anterior le-au investigat.
„Personalul are anumite restricții, respectiv un angajat care părăsește instituția trebuie, timp de trei ani, să notifice dacă dorește un alt job. În cazul în care Consiliul Concurenței consideră că, dacă ar lucra la acea firmă, persoana respectivă ar fi în conflict de interese, se poate opune. Angajații noștri nu vor putea merge să lucreze la companii pe care le-au investigat, plecând cu informații din interior“, a declarat Chiriţoiu în cadrul unei conferinţe legate de noutăţile legislative, organizată ieri în Bucureşti.
Şi nu în ultimul rând, Consiliul Concurenţei urmăreşte modificările aduse legii achiziţiilor publice. Bogdan Chiriţoiu susţine că reprezentanţii instituţiei pe care o conduce au reţineri în ceea ce priveşte prevederile proiectului de lege privind utilităţile publice, proiect ce va intra săptămâna viitoare la Camera Deputaţilor spre aprobare. „Am urmărit ca noua legislaţie să nu permită alocarea contractelor publice pentru utilităţi prin încredinţare directă, ci prin licitaţii. Bineînţeles, acolo unde este posibil. Fiindcă în anumite cazuri, cum este cel al termoficării, tehnic vorbind, contractele nu pot fi alocate decât prin încredinţare directă.
Actualul text al proiectului de lege lasă loc autorităţilor să încredinţeze anumite contracte în mod direct. Dacă o primărie îşi face o companie pentru furnizarea anumitor servicii, aceasta trebuie să intre în competiţie cu celelalte firme din piaţă şi să participe la licitaţii. Altfel, populaţia va suporta costuri mai mari atât prin intermediul tarifelor, cât şi al impozitelor locale“, a precizat, pentru „România liberă“, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Iar, Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germană, susţine că există o lipsă de concurenţă în procesul de derulare a achiziţiilor publice. „Ştii de la bun început că licitaţiile sunt în mare parte aranjate. Apoi vezi arestările la televizor. Comisiile de organizare a licitaţiilor, care sunt controlate politic, inventează criterii de eligibilitate şi de acordare a punctajului care elimină orice concurenţă. De aceea sunt necesare amenzi usturătoare care să descurajeze astfel de practici“, a afirmat Merica.
Investigațiile din sectorul energetic derulate de Consiliul Concurenței durează prea mult, iar, în acest timp, piața evoluează rapid, unele companii fie intră în insolvenţă, fie îşi schimbă proprietarii, afirmă Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). „De exemplu, cazul în care au fost amendați Hidroelectrica și așa-numiții «băieți deștepți» din energie vizează fapte care au început în 2004-2005, se opresc în 2008, iar investigația a fost finalizată în 2015. Deci, iată că durează mult prea mult aceste anchete, durează foarte mult timp până când se finalizează și se soldează sau nu cu amenzi, iar, în acest timp, piața evoluează și ar putea suferi transformări uriașe. Aceasta este o recomandare. Poate mai multă celeritate ar ajuta pe toată lumea și ar da mai multă credibilitate Consiliului Concurenței“, a afirmat Vlăsceanu.
În replică, Bogdan Chiriţoiu spune că „În Uniunea Europeană, media pentru investigațiile care privesc cartelurile este de patru ani. La Hidroelectrica, investigația a durat trei ani, ceea ce este sub media UE. Întâi greșești, apoi te amendăm, nu putem să investigăm lucrurile înainte să se întâmple și înainte de a produce efecte în piață. Sunt de acord că unele cazuri durează prea mult, dar în cazul Hidroelectrica — nu“, a precizat şeful Autorităţii de Concurenţă. Acesta a arătat că investigațiile durează mult deoarece companiile anchetate contestă absolut orice, inclusiv ordinele judecătorești.
