În miezul Dobrogei, într-o regiune săracă, un grup de întreprinzători români a pus la punct o afacere de succes, bazată pe ocupația tradițională a localnicilor: creșterea caprelor. În mai puțin de un an de zile de la înființarea fermei zootehnice, 90 la sută din producția firmei a ajuns să meargă la export.
De unde au venit primii bani? “Noi suntem electricieni. Firma noastră a construit aparatura electronică şi de automatizări din centrala nucleară de la Cernavodă”, spune George Stăncioiu, membru al conducerii grupului Elcomex.
După contractul în care au lucrat pentru Centrala nuclearo – electrică de la Cernavodă, “electricienii” au decis să producă ei înşişi energie. Au ales o sursă ecologică – cea eoliană, iar pe câmpul din jurul comunei Nicolae Bălcescu, un fost IAS, au răsărit turbine eoliene.
Cea mai nouă afacere a grupului Elcomex o reprezintă însă complexul agroindustrial de creştere a caprelor.
Afacerea cu capre s-a născut pe terenul populat de turbine eoliene, care s-a extins, treptat, până la 1600 de hectare. Printre turbinele eoliene, patronii au decis să cultive cereale. Pentru că aveau o producţie prea mare, au construit un siloz şi o fabrică de nutreţuri granulate. Iar după aceea au decis să crească animale.
Ferma de capre Elcomex este cea mai mare din România și este proiectată să devină, în următorii doi ani, cea mai mare din Europa.
Dobrogea este patria caprelor
“Am avut nişte date că ar fi o nişă pe laptele de capră”, dezvăluie Camelia Grecu, directorul general adjunct al Elcomex.
Aceste date spun că în Dobrogea trăiesc 400.000 de capre, ceea ce înseamnă că Dobrogea are cea mai mare densitate de capre “la hectar” din lume. Potențialul de producție al județelor Constanța și Tulcea ar fi de 40 de milioane de litri de lapte de capră anual, din care Elcomex cumpără și procesează, în acest moment, 14 milioane de litri.
Consumul de lapte de capră, în România, este modest, dar în Europa Occidentală este în creştere, întrucât derivatele din lapte de capră sunt considerate produse premium. Elcomex și-a înființat și o fermă proprie, cu capre din două rase franţuzeşti, mai productive decât cele autohtone. O capră franţuzească produce 3 – 6 litri de lapte pe zi, tot timpul anului, în timp ce o capră carpatină produce o cantitate zilnică de două ori mai mică, şi numai 180 de zile pe an.
Șefa fermei de capre franțuzești este Monica Grecu, fostă învățătoare, apoi economistă. Nu are pregătire în zootehnie, dar s-a adaptat. “Mai mulgeam și eu capra acasă, aveam una singură”, spune Monica. Acum conduce o fermă de 4000 de exemplare.
În plus, Elcomex cumpără lapte şi de la 600 de producătorii privaţi din judeţele Constanţa şi Tulcea, care deţin în total 65.000 de capre carpatine. Laptele este prelucrat de Elcomex în fabrica proprie, care are mai puţin de un an vechime, iar producţia merge, în proporţie de 90 la sută, la export – inclusiv în Franţa, de unde şi-au adus primele capre. Alte ţări importatoare sunt Italia și Polonia.
De ce e bun laptele de capră
Laptele de capră este cel mai apropiat, ca structură chimică, de cel uman. După consum, laptele de capră dezvoltă în intestinul omului o reacţie alcalină, în timp ce laptele de vacă dezvoltă o reacţie acidă. De asemenea, laptele de capră se digeră mult mai rapid decât cel de vacă.
Laptele de capră are un conţinut bogat în fier şi în calciu, fiind recunoscut pentru creşterea imunităţii organismului şi chiar pentru tratarea bolilor de plămâni.
Cel mai nou pavilion din complexul agroindustrial Elcomex este abatorul, dar până acum n-au sacrificat nicio capră. Femelele sunt păstrate pentru lapte, iar masculii sunt vânduţi sătenilor din zonă, cu câte 200 de euro, pentru a-i ajuta să-şi amelioreze propria rasă. Oamenii din zonă insistă să cumpere capre franţuzeşti. Unii dintre ei sunt machedoni, iar în tradiţia lor un animal de lapte e la fel de preţios ca şi un membru al familiei.
“Am primit poze de la un un sătean care a cumpărat de la noi un ied, şi apoi îl creştea în lada de zestre”, povesteşte Camelia Grecu.
Cum se falsifică laptele de capră: cu apă, cu margarină sau cu lapte de vacă
Totuşi, relaţia cu localnicii, furnizori de lapte, nu e întotdeauna bună. Pe piaţa locală, laptele de vacă se vinde cu 0,7 lei litrul, iar laptele de capră se vinde cu 1,6 lei litrul. În acest context, au fost cazuri în care unii localnici nu au predat lapte de capră curat, ci amestecat cu lapte de vacă.
În alte situaţii, laptele oferit firmei a fost amestecat cu apă, ca să fie mai mult, sau, dimpotrivă, cu margarină (pentru a-i creşte procentul de grăsime).
Asemenea situaţii sunt evitate prin testarea laptelui în laboratorul firmei, iar dacă laptele de capră livrat nu este pur, relaţia cu respectivul furnizor încetează.
Brânza telemea nu are căutare în Occident
Produsele lactate de la Elcomex, vândute sub marca LACT IQ, sunt certificate ca fiind naturale sută la sută, afirmă proprietarii afacerii. De aici vine şi succesul lor, mai ales în Occident. O excepţie o reprezintă totuşi brânza telemea, socotită un produs specific balcanic. Ea se vinde bine în România, dar în Occident nu are căutare.
O altă diferenţă între obiceiurile alimentare ale românilor şi ale vesticilor se referă la mirosul produselor. Românii vor alimente bazate pe lapte, dar fără mirosul specific de capră. În schimb, francezii se dau în vânt după produse lactate care să miroasă a capră, ca să fie siguri că sunt naturale.
Francezii vor ierburi aromate, românii vor fulgi de ceapă
Sub marca LACT IQ se vând acum lapte şi produse lactate tradiţionale, dar şi produse fără lactoză, pentru oamenii care au intoleranţă la această substanţă. Există, aşadar, lapte, telemea, kefir şi iaurt, toate fără lactoză.
Un produs nou, foarte căutat în Occident, este şi untul de capră. Un produs de inspirație occidentală, dar care începe să prindă și în România, este batonul lactic. Diferența între Franța și România este că francezii îl vor cu ierburi aromate, în timp ce românii îl preferă cu fulgi de ceapă.
În total, Elcomex oferă 17 produse lactate de bază, în diferite gramaje, ceea ce înseamnă, în total, circa 30 de articole.
Cu toate acestea, relaţia cu marile reţele comerciale din România nu este strălucită.
Marile magazine vând alimente falsificate
În marile magazine, produsele naturale din lapte de capră există la vânzare, dar sunt concurate, pe raft, dar produse mai ieftine, contrafăcute. “Hypermarketurile nu vor să vândă calitate. Ele vor să vândă. În momentul în care achiziţionează de la furnizor un produs ieftin, magazinul ştie că acesta nu are cum să conţină lapte de capră, sau numai lapte de capră”, avertizează reprezentanţii Elcomex.
Pe de altă parte, preţul mai ridicat afişat în magazin şi plătit de clientul final nu aduce mare profit firmei producătoare, întrucât 20 – 40 la sută din preţul de vânzare trebuie plătit suportat chiar de firma producătoare, sub forma faimoaselor taxe de raft. Deşi toţi furnizorii se plâng de ele, magazinele le-au menţinut. “Supermarketurile sunt mult mai unite decât producătorii, atunci când e vorba să-şi apere interesele”, recunoaște Camelia Grecu.
