Programul de antreprenoriat Start-Up Nation se prelungeşte, dar nu se ştie până când. Ministrul Mediului de Afaceri s-a încurcat în date și în postări pe Facebook. Antreprenorii critică însă fundamentele programului.
Zece mii de antreprenori ar urma să primească, prin programul Start-Up Nation, cel mult 200.000 de lei finanţare nerambursabilă fiecare. Planurile de afaceri se depun online, iar perioada de finanţare e de un an.
Sunt eligibile cheltuielile investiţionale, consultanţa de realizare a business plan-ului, chiria, fondul de salarii. Fondurile din planul de business sunt indicative, adică antreprenorul poate să se eficientizeze, folosind sume mai mici decât în planul de business.
Cele două metode de finan-ţare sunt cu credit-punte de la o bancă-partener sau prin rambursare de la stat. A -doua soluţie ar putea depinde de plafonul de finanţare, pe alocarea bugetară. Aşadar, dacă eşti sub plafonul de anul acesta, iei banii anul viitor.
Ezitări, reveniri, -recalibrări de strategie
Start-Up Nation ar fi trebuit să se încheie azi, la ora 20. Miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri Ilan Laufer a anunţat pe contul său de Facebook că înscrierile se prelungesc până pe 28 iulie.
Apoi, a apărut un anunţ oficial al ministerului său, conform căruia programul nu se prelungeşte. Postarea iniţială a demnitarului a fost, prin urmare, ştearsă.
Au urmat treia şi a patra reacţie, tot pe Facebook, ezitante. În a treia, Ilan Laufer a anunţat că se va consulta cu mediul de afaceri pentru a decide dacă prelungeşte sau nu înscrierile. În a patra, a anunţat neoficial prelungirea.
BILĂ NEAGRĂ Economişti buni, economişti proşti Henry Hazlitt, fost autor la Wall Street Journal şi New York Times, afirma: “Care e deosebirea dintre un economist bun şi unul prost? Economistul prost se uită la efectele unei măsuri doar pe o anumită categorie de oameni şi pe un orizont de timp scurt. Cel bun, la efectele pe toate categoriile de impact, pe un orizont de timp mult mai lung”. Pornind de la această declarație, Octavian Bădescu a precizat că “sunt foarte mulţi economişti slabi pe lumea asta şi cei mai mulţi dintre ei, din păcate, lucrează şi pe lângă Guvernul României”, a fost concluzia antreprenorului Octavian Bădescu.
Joi, la prânz, a urmat din nou un comunicat oficial al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat (MMACA), prin care a fost anunţat că “Start-Up Nation va avea o sesiune suplimentară, în acest an, în limita resursei financiare neconsumate, după evaluarea dosarelor înscrise în actuala etapă”.
Până la urmă a rămas că în actuala sesiune, înscrierile se termină azi, până la ora 20:00. “Până astăzi au fost depuse aproximativ 9.000 de planuri de afaceri”, a mai informat MMACA.
Totuși, va exista o nouă sesiune, pe motiv că există “un mare număr de potențiali candidați ce nu și-au putut finaliza procedura de înscriere”. Mai exact, n-au reușit să-și înființeze în timp util noile firme, dat fiind suprasolicitarea infrastructurii tehnice a ONRC și ANAF, potrivit Ministerului”.
„România liberă“ l-a contactat pe ministrul Ilan Laufer pentru a-l întreba de ce a anunțat pe Facebook prelungirea înscrierilor pentru programul Start Up Nation și apoi a șters postarea. Până la închiderea ediţiei, demnitarul nu a răspuns.
Punctele slabe ale programului pentru tineri antreprenori
Octavian Bădescu susţine că Start-Up Nation “produce mai multe prejudicii decât beneficii”, pentru că “e eronat conceptual” şi denotă “lipsă de respect la adresa banilor contribuabilului”. Da, dar sunt mai puţini aplicanţi – 9.000 – faţă de cei 10.000 aşteptaţi.
“Nu s-au epuizat fondurile nici pe programul precedent, START, între anii 2011 – 2016, ce a fost înlocuit de acesta”, a precizat Octavian Bădescu pentru „România liberă“.
“Modificăm statisticile despre efervescenţa mediului de business românesc. Dopăm antreprenorul cu bani şi zicem: «Mamă, ce mediu antreprenorial avem! Ia uite câte firme au apărut!». Iar când analizezi precedentul proiect, vezi că 25% nu şi-au depus bilanţul, jumătate din restul de 75% sunt pe pierdere şi, din cele 25% care au profit, au 8.000 de lei netul pe societate”, a explicat omul de afaceri.
„Nu aşa se creează antreprenori. Creăm o nouă categorie de asistaţi social. Prin finanţarea 100%, depăşim ultima frontieră a intervenţionismului guvernamental.“ OCTAVIAN BĂDESCU, ANTREPRENOR
Deci, susţine acesta, deja s-a dovedit că precedentul program a fost eronat. “Am văzut că nu s-au epuizat fondurile acolo, «hai să-i dăm mai mult dopaj!». Doar-doar să avem antreprenori. Nu aşa se creează antreprenori. Creăm o nouă categorie de asistaţi social. Prin finanţarea 100%, depăşim ultima frontieră a intervenţionismului guvernamental”, a adăugat Octavian Bădescu.
Distorsionarea mediului de business
“Eu am o afacere. Vine şi vecinul şi face aceeaşi afacere cu 100% investiţie de la stat. Cu cât vând eu, cu cât vinde concurentul meu acelaşi produs? M-a scos de pe piaţă. Îmi penalizează performanţa. Mă pedepseşte că am avut performanţă. Care e principiul social-democrat al egalităţii de şanse?”, se întreabă retoric Bădescu. El susţine că, în acest trend, singurele afaceri ce vor rezista vor fi cele cu bani de la stat.
Patru probleme ale Start Up Nation
1. Ideea de a subvenţiona antreprenorul 100%, eronată, contrazice definiţia antreprenoriatului. Antreprenorul e omul ce-şi asumă riscuri. Finanţarea 100% elimină riscul.
2. Un start-up e o afacere de mare risc. Sunt taxele şi impozitele percepute de la contribuabili destinate finan-ţării afacerilor de mare risc? Contribuabilii sunt de acord ca banii lor să finanţeze afaceri de mare risc? Taxele şi impozitele nu sunt destinate finanţărilor de mare risc. Pentru ele, sunt alte tipuri de fonduri şi alţi investitori – cei privaţi.
3. Un autor de proiect se duce la un afacerist cu un plan de business. Acesta spune că afacerea nu prea merită, nu prea stă în picioare. Atunci, autorul proiectului se duce la stat şi ia bani. Ce mentalităţi formează? Statul e bun, omul de afaceri e rău. Aceasta e mentalitatea pe care vrem să o formăm?
200.000 de lei este plafonul maxim de finanţare de stat în Programul Start-Up Nation.
4. Se creează iluzia capitalului cu zero costuri. Capitalul nu are zero costuri. Există un randament al capitalului investit (n.n.: trad. eng. – return of investment sau RoI). Chiar dacă considerăm statul investitor… ia el -dividende? E acţionar în firme? Nu. Este finanţator? Ia dobânzi? Nu. De unde câştigă statul ca să dea RoI la 500 de milioane de euro, prelevaţi din banii contribuabililor?