O delegație a portului chinez Ningbo-Zhoushan a venit, marți, în Constanța, pentru a semna un protocol cu conducerea portului de aici.
„Dorim ca Portul Constanța, împreună cu colegii din China, să devină poarta de intrare a mărfurilor spre Europa dinspre Asia și dinspre Europa spre Asia. Suntem încrezători că putem să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor partenerilor noștri din China și, împreună cu ei, să învățăm de la modul în care s-au dezvoltat și cum reușesc să își asigure eficiența porturilor pe care le au. De aceea suntem foarte bucuroși de sosirea dumnealor în Portul Constanța”, a spus Nicoale Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Acesta a subliniat că protocolul presupune „un schimb absolut corect și onest de informații referitoare la toate fluxurile de marfă care circulă dinspre Asia spre Europa și invers”.
Noul Drum al Mătăsii
Mao Jianhong, președintele Consiliului de Administrație al Portului Ningbo-Zhoushan, a declarat că este foarte bucuros de semnarea acestui protocol. „Semnarea protocolului înseamnă o nouă pagină în colaborarea dintre cele două porturi. E important ca România și China să coopereze și să dezvolte afacerile de-a lungul Drumului Mătăsii. Portul Constanța este portul numărul 1 din România și, din știința mea, economia României și economia Chinei sunt complementare”, a spus acesta. Încă nu se pune problema unor investiții concrete viitoare ale chinezilor.
Pentru ca lucrurile să avanseze însă, Mao Jianhong l-a invitat pe directorul CNPAMC să viziteze portul din China. Semnarea protocolului a fost avizată și de Direcția Navală și Direcția de Afaceri Externe și Relații Internaționale din cadrul Ministerului Trans-porturilor.
Rutele China-Europa
În prezent, China are trei variante de a transporta marfă spre Europa. Este vorba despre ruta trans-siberiană, pe cale ferată, de pe ruta care vine din Oceanul Indian, Canalul Suez și ajunge în Portul Pireu, Grecia, și despre legătura care s-a creat între coasta de est a Chinei și Georgia, respectiv porturile Poti și Batumi. Chinezii au investit masiv în Grecia, cumpărând un terminal de containere acolo.
De fapt, operatorul care a cumpărat terminalul, COSCO, operează și în România, iar directorul de aici, un român, a făcut parte din delegația Chinei. Pentru a-și asigura prezența la această masă, Georgia investește masiv într-un nou port, la Anaklia, care va fi, probabil, la fel de mare ca Portul Constanța. Dacă partea română nu face nimic, se poate trezi, în scurt timp, că pierde teren și că fluxul de marfă ocolește Portul Constanța, cu consecințe negative pentru întreaga economie a țării.
În 2013, Portul Constanța și primarul de atunci al Constanței semnau un protocol de colaborare cu Portul Rotterdam. Din informațiile „României libere”, protocolul nu a mai fost reînnoit.
Ningbo-Zhoushan, un gigant
Portul Ningbo-Zhoushan, situat pe coasta de est a Chinei, în Golful Hangzhou, în care se află și Shanghai, este un gigant pe lângă cel din Constanța. În 2015 era cel mai aglomerat port din lume în ceea ce privește tonajul tranzitat, cu 888,96 mil. tone de marfă. Spre comparație, în 2015 prin Portul Constanța s-au tranzitat 56,33 milioane tone marfă.
