Decizia băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de curs valutar a condus la prăbușirea indicelui SMI al bursei elveţiene cu 12% joi, marcând cel mai mare declin din ultimii 27 de ani, după ce francul elveţian s-a apreciat la un nivel-record faţă de euro. Conform Bloomberg, acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.
Mişcarea Băncii Elveţiei a inversat şi trendul marilor burse europene, care au trecut pe scădere.
Astfel, indicele DAX al bursei din Frankfurt a coborât cu 0,5%, iar indicele FTSE al bursei din Londra a scăzut cu 0,6%.
“Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia-surpriză de astăzi. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.
Bloomberg arată că întărirea monedei elvețiene provoacă probleme investitorilor speculativi care au pariat pe supremaţia dolarului. Fondurile de hedging şi alţi traderi deţineau pe 6 ianuarie 24.171 de contracte de investiţii care mizează pe deprecierea francului în raport cu dolarul, cel mai mare număr după iunie 2013, potrivit datelor Commodity Futures Trading Commission (CFTC) din SUA. Francul era favorit pentru operaţiunile în care investitorii cumpără valută în ţări cu monede cu randamente scăzute, pentru a finanţa achiziţii acolo unde dobânzile sunt mai mari. Traderii au acumulat un număr-record de poziţii futures care mizează pe aprecierea dolarului faţă de opt valute importante, în săptămâna încheiată pe
6 ianuarie, potrivit datelor CFTC. Astfel, numărul acestor contracte a urcat la 431.961, cel mai ridicat după anul 2003.
