Astăzi, cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene (UE) au un PIB per capita de șapte ori mai mic decât în cele mai bogate arii. De asemenea, zonele cele mai dezvoltate din cele mai bogate țări europene au un PIB per capita, în medie, de 2,3 ori mai mare decât în cele mai sărace regiuni ale acelorași țări. Impactul tehnologiei pe piața muncii va exacerba aceste trenduri, iar demografia în schimbare și migrația vor adăuga o presiune suplimentară și vor adânci decalajele, golind multe dintre ariile sărace ale Europei, notează Banca Mondială (BM).
Potrivit raportului, în ceea ce privește dezvoltarea oraşelor din România, „marile zone metropolitane şi oraşele din eşalonul doi au un potenţial semnificativ de dezvoltare, în vreme ce zone urbane mai mici şi oraşele mici au şanse mai reduse să promoveze creşterea“. Experţii BM arată că România se confruntă cu o „mare migraţie” în interiorul ţării: „Între 2002 şi 2011, 1,1 milioane de români s-au mutat în zonele urbane funcţionale ale Bucureştiului şi în cele 40 de reşedinţe de judeţ. Această mutare a însemnat pentru ei nu doar o creştere a standardului de viaţă, ci şi a productivităţii.” Principala destinaţie a fost Capitala, care a atras peste 36% din migraţia internă.
În mod surprinzător, potrivit autorilor raportului, „marea speranţă” pentru viitor nu este Capitala, ci Iaşiul, descris drept „cel mai dinamic oraş din regiunea Nord-Est”. Capitala Moldovei are un PIB pe cap de locuitor mult mai mare decât restul regiunii (5.900 euro, faţă de 4.600 la nivelul întregii regiuni), iar compoziţia PIB-ului e diferită de cea din restul regiunii Nord-Est, unde predomină agricultura.
„Regiunea Nord-Est a României este cea mai săracă din ţară şi una dintre cele mai sărace din Europa. Poziţia ei periferică, gradul relativ scăzut de urbanizare şi preponderenţa agriculturii pe suprafeţe mici sunt motivele. Regiunea are însă şi o poveste de succes – oraşul Iaşi, al treilea centru universitar din ţară. Universităţile din Iaşi aduc în oraş un flux constant de persoane tinere şi bine educate, de o importanţă crucială într-un context de declin demografic şi îmbătrânire”, se arată în raport. Documentul arată că în Iaşi „universităţile au permis dezvoltarea unor domenii care produc valoare adăugată mare, de exemplu în domeniile IT&C, farmaceutic şi de consultanţă. De asemenea, numeroase uzine şi-au deschis centre de cercetare şi dezvoltare în Iaşi, încercând să profite de capitalul uman al oraşului. După indicele Hachman (care măsoară complexitatea economiei locale), Iaşiul e pe locul 3 în România, după Bucureşti şi Cluj-Napoca, indicând un dinamism economic ridicat, în ciuda rezultatelor economice slabe per ansamblu. Iaşiul ar putea să se dovedească motorul ce va propulsa economia regiunii Nord-Est şi ar putea absorbi o parte din forţa de muncă excedentară din zonele rurale.
Inegalități în privința bunăstării în Europa
Raportul BM subliniază natura și implicațiile disparităților regionale din Europa. Încă sunt exemple de inegalități mari în ceea ce privește bogăția, oportunitățile și productivitatea în cadrul UE. Iar acestea ar putea crește.
Regiunile „întârziate” ale Europei includ două categorii: zonele sărace din Europa Centrală și de Est, unde PIB-ul per capita este sub 50% din media UE – în țări ca Bulgaria, Ungaria, Polonia și România – dintre care multe se apropie rapid de convergența cu regiunile mai dezvoltate, dar și regiunile cu dezvoltare joasă din sudul Europei, care, deși au un PIB per capita sub 90% din media UE, se confruntă cu productivitate stagnantă și pierderea de joburi – Italia, Grecia, Portugalia și Spania. Totuși, dacă trendul din ultimul deceniu va continua, până în 2025 cele mai sărace regiuni din România, Polonia, Ungaria și Bulgaria vor fi mai bogate, în medie, decât zonele subdezvoltate din Italia, Spania, Portugalia și Grecia.
50 de miliarde de euro pentru coeziune
Potrivit raportului BM, UE ar trebui să folosească Politica de Coeziune pentru a maximiza impactul asupra regiunilor înapoiate, țintind mai degrabă dezvoltarea potențialului regional și crearea de oportunități egale. Astăzi, UE investește 50 de miliarde de euro prin fonduri de coeziune pentru a susține dezvoltarea regiunilor Europei.
Raportul BM subliniază cinci priorități de politici pe orizontală necesare pentru coeziune. În primul rând, abordarea slăbiciunilor macro-structurale care limi-
tează potențialul de creștere al regiunilor: de exemplu, fiscalitatea națională și datoria externă în țările cu regiuni subdezvoltate limitează potențialul de creștere. De asemenea, este nevoie de îmbunătățirea mediului de afaceri: firmele din regiunile subdezvoltate sunt mai mici, mai puțin productive decât în regiunile dezvoltate, în parte și din cauza unui mediu de afaceri local și regional slab. Totodată, dezvoltarea aptitudinilor este critică pentru a permite oamenilor să își atingă potențialul. Nu în ultimul rând, este absolut necesară întărirea aptitudinilor instituțiilor, fiindcă s-a dovedit că instituțiile slabe sunt una dintre trăsăturile definitorii ale regiunilor sărace.
Lipsa de oportunități
Așa cum arată raportul BM, consultat de RL, diferențele economice fac ca în regiunile mai puțin dezvoltate firmele să angajeze cu peste 40% mai puțină forță de muncă în România. Asta face ca oamenii din aceste regiuni sărace să fie mai dependenți de surse informale de angajare, în special în agricultură. De asemenea, calitatea slujbelor, măsurată în salarii, diferă dramatic între regiunile dezvoltate și cele sărace. În România procentul ajunge la circa 50%. Acest lucru va perpetua și chiar accentua disparitățile regionale, fiindcă, din cauza salariilor mici, forța calificată de muncă va căuta să se mute în alte locuri. De asemenea, în regiunile sărace firmele sunt mai mici, mai puțin productive și generează mai puține locuri de muncă.
