Şapte tineri artişti români vor participa la Bienala Internaţională de Artă Contemporană de la Moscova, una dintre cele mai importante scene ale artei din Europa din punct de vedere al anvergurei şi al prestigiului.
Proiectul „Colorând griul – Al doilea val de artişti contemporani emergenţi români” conceput de curatorul Cosmin Năsui a fost selecţionat în cadrul secţiunii Special Programs, în cadrul celei de-a patra ediţii a bienalei ce se desfăşoară în perioada 22 septembrie – 30 octombrie 2011. Participă lucrările artiştilor Bogdan Raţă, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Ana Maria Micu, Cătălin Petrişor, Zoltan Bela şi Aurel Tar. Cei şapte artişti ajunşi la maturitate creativă, sunt interesaţi de o identitate a Estului care nu mai trebuie raportată la Vest, de o realitate prezentă care nu mai trebuie raportată la trecut.
Rescrierea lumilor
Evenimentul moscovit, a cărui temă generală se numeşte „Rescrierea lumilor”, este o oportunitate extraordinară de a prezenta arta contemporană românească în cadrul uneia dintre cele mai importante scene ale artei contemporane din Europa.
În contextul de azi, manifestarea artistică a depăşit demult graniţele naţionalismului, deşi caracteristicile teritoriale sunt folositoare pentru a înţelege, a interpreta sau a reprezenta naţiuni, regiuni comunităţi prin intermediul artei. Spiritul artistic, oricât de universal ar putea fi definit, îşi are peste tot rădăcini locale în zonele de tradiţie, cultură, religie, de social, politic, geografic.
„Ieşind la export, arta românească contemporană are nevoie să se definească şi să-şi specifice identitatea. Bienala de Artă de la Moscova este pentru arta contemporană românească un context fericit şi un important prilej de a-şi prezenta identitatea şi culoarea locală. Este unul dintre cele mai importante evenimente culturale organizate sub egida guvernului rus şi deja unul dintre evenimentele internaţionale de anvengură în zona artelor vizuale”, explică pentru România liberă Cosmin Năsui.
Griul Epocii de Aur
La 20 de ani de la schimbarea regimului comunist cu cel capitalist, arta românească contemporană începe să nu mai comunice trecutul. Referinţele imagistice, mesajele, temele şi subiectele ei se orientează spre prezent şi viitor. E adevărat că formele artei în tranziţia celor 20 de ani au speculat trecutul comunist până când aproape l-au clişeizat. Cu alte cuvinte s-a pictat, desenat, scris şi filmat despre Ceauşescu şi Epoca de Aur, postmortem, aproape tot atâta cât s-a produs pe când era de actualitate. Atunci, artiştii erau obligaţi să respecte un program iconografic propagandistic recunoscut sub numele de realism socialist. După Revoluţie, artiştii au ales de bună voie să reprezinte această identitate trecută ca pe un produs de consum exotic pentru lumea Vestului, care astfel descoperea Noua Europă din spatele Cortinei de Fier. Descoperirea Epocii de Aur apărea ca fiind de culoarea gri, atât la propriu cât şi la figurat.
Valorile Estului la timpul prezent arată meteforic că şi culorile între timp s-au schimbat. Griul norilor de praf ai şantierelor socialiste, al lenei după-amiezelor de ciment de la oraş, ori al fotografiilor şi televizorului alb-negru este deja colorat de industriile consumului. Iar arta contemporană nu mai poate fi nici ea separată de prezentul ledurilor colorate ale ecranelor de publicitate.
Autoevaluare
„Nu e un noroc, ci foarte multă muncă”
Pentru toţi artişti, participarea la Bienala de la Moscova este foarte importantă pentru că „înseamnă o încununare a muncii noastre”, ne-a spus Zoltan Bela şi o „altă treaptă valorică” susţine Francisc Chiurariu.
„Este un eveniment foarte, foarte important pentru mine, bienala în sine este un eveniment foarte important şi este o foarte mare diferenţă între un tărg de artă şi o bienală”, mai spune Zoltan Bela care la vizita sa din iulie la Bienala de la Veneţia a observat prezenţa mai multor artişti care au fost la ultima ediţie de la Moscova. „Au mers pe aceeaşi traiectorie. E un pas important pentru orice artist o asemenea participare. Şi nu e un noroc, ci foarte multă muncă, seriozitate, înseamnă să ai un curator şi un proiect foarte bun. Criteriile de jurizare sunt foarte stricte”. Artistul participă cu obiect şi pictură din seria „Capsula timpului”, lucrări din colecţii realizate în 2009. „Obiecte originale din copilăria soţiei mele cum e centura de pionier sau capul de păpuşă încapsulate în răşină transparentă, protejate, gata să reziste precum nişte fosile”, mai spue Zoltan Bela.
„Vine în momentul în care lucreaz la serie deja de doi ani, iar la bienală vor merge primele piese din serie. E vorba de foarte multă muncă, de elaborare. Am urmărit piramida socială şi am făcut practic extracte din cotidianul românesc. Eu pledez pentru schimbarea din ţară, tranziţia personajelor dintr-un regim cenuşiu, iar bucuria lor există, schimbarea există. Bucureştiul este în schimbare ca orice oraş din România. În background sunt blocurile comuniste, iar în prim plan bucuria omului transformat. Este un experiment al observatorului şi părerea mea este că sunt şanse reale să nu fim uitaţi de istorie”, ne-a declarat Francisc Chiurariu
sursa: „Năsui, colecţie privată & galerie, www.cosminnasui.com”
