Vânzoleala a început în Piaţa Constituţiei încă de la orele prânzului, deşi porţile celor cinci sectoare amenajate pentru spectatori s-au deschis la ora 17.00. Posesori de bilete care voiau să-şi asigure cele mai bune locuri, fani care căutau să-şi cumpere bilete pe ultima sută de metri, sau doar curioşi să vadă zidul impunător pregătit de Roger Waters pentru super-show-ul „The Wall“ au profitat de vremea excelentă (aproximativ 27 de grade Celsius au fost la Bucureşti înainte de spectacol) şi au început să dea ocol zonei cu mult înainte de momentul în care a fost permis accesul la spectacol. Şi într-adevăr au avut ce admira. Pregătită special pentru concertele în aer liber, scena cu adevărat impresionantă şi zidul din spatele acesteia, care măsura circa 150 de metri în lungime şi aproximativ 12 metri în înălţime, îşi aşteptau spectatorii.
Cei mai mulţi au început să sosească de la ora 18.00, iar accesul s-a realizat civilizat şi fără incidente. Astfel, la 20.00, ora la care fusese anunţată începerea show-ului, perimetrul era plin până la refuz de fanii nerăbdători să asiste la cel mai mare spectacol al verii.
Roger Waters a aşteptat însă lăsarea întunericului şi abia la 20.30 şi-a făcut o spectaculoasă apariţie pe scena de peste 1.000 de metri pătraţi, dotată cu cel mai mare acoperiş din lume, cu o lăţime de 54 de metri şi o deschidere de 32 de metri, asamblat la o înălţime de 24 de metri. O perdea de focuri de artificii şi un avion “prăbuşit” pe scenă cu un zgomot surround, care a creat o incredibilă impresie de real, au marcat începutul show-ului.
Cei peste 1.500 de metri pătraţi ai zidului, realizat din “cărămizi” confecţionate dintr-un material special, au alcătuit cea mai mare suprafaţă de proiecţii video, peste 40 de proiectoare gigantice fiind responsabile de efectele vizuale ale show-ului.
Din program nu au lipsit hiturile “Mother”, “Good Bye, Blue Sky”, “Hey You”, Comfortably Numb”, dar publicul a fost într-un adevărat delir când, în prima jumătate a spectacolului, la piesa “Another brick in the wall”, Roger Waters a fost acompaniat de un cor de copii români, selectaţi special de echipa lui. Celebra piesă a fost de altfel unul dintre cele mai aşteptate momente ale show-ului, ştiut fiind faptul că Roger Waters o interpretează de fiecare dată alături de un uriaş “profesor” gonflabil şi de copii din ţara gazdă, regulă de la care România nu a făcut excepţie.
Roger Waters a pregătit publicului şi un mic discurs, pe care l-a rostit în limba română. “Bună seara! Bine aţi venit. Sunt foarte fericit că mă aflu aici”, a spus Waters, înainte să le mulţumească copiilor români din cor pentru prestaţia lor pe scenă.
După o oră de show, timp în care zidul a fost construit complet, a urmat o pauză de mai bine de un sfert de oră, timp în care artistul s-a întâlnit în culise cu câţiva militari români rămaşi invalizi în urma participării lor la misiuni în Irak şi Afganistan. Roger Waters a dorit astfel să le mulţumească acestora pentru sacrificiul lor în operaţiunile de menţinere a păcii desfăşurate în aceste zone afectate de conflicte.
Spectacolul a continuat apoi în forţă, celebrele piese incluse pe albumul “The Wall” derulându-se potrivit unei regii incredibil de bine realizate. La final o mare parte din zid s-a prăbuşit simbolic, în aplauzele frenetice ale publicului. După ce şi-a prezentat întreaga trupă, Roger Waters şi-a luat personal rămas bun de la fanii din România, profund marcaţi de măreţia spectacolului. “N-am cuvinte să descriu această minunăţie de show”, “Încă îmi dau lacrimile doar la gândul că am avut şansa să fiu prezentă la spectacolul vieţii mele”, “A fost pur şi simplu înălţător”, “Am trăit momente istorice” sunt doar câteva din comentariile pe care le auzeai la tot pasul după terminarea concertului. Majoritatea celor care au fost prezenţi la spectacol şi-au revenit însă din încântare la mai bine de o oră după încheierea show-ului, când au încercat să plece spre case. Fără mijloace de transport în comun la nivelul cerinţelor, mai exact fără metrou, doar cu câteva autobuze de noapte şi fără aproape nici o posibilitate de a găsi un taxi liber în zonă, mulţi fani s-au văzut nevoiţi să străbată kilometri buni pe jos.
